Plan de dezvoltare a județului Cluj

Introducere

Elaborarea Planului de Dezvoltare a Judeţului Cluj, pe perioada 2007-2013, reprezintă nu numai o necesitate stringentă pentru actorii implicaţi direct în procesul de remodelare a teritoriului ci şi un deziderat reclamat cu acuitate de factorii decizionali, politici sau administrativi, în contextul abordării fenomenelor de dezvoltare locală pe baza unei fundamentări ştiinţifice, riguroase.

In cadrul acestui plan, turismului ca activitate social-economică, îi revine un loc deosebit de important, datorită rolului pe care el îl poate juca în dezvoltarea economiei judeţului, a ocupării forţei de muncă, a asigurării unor condiţii optime de recreere, refacere fizico-psihică şi culturalizare a locuitorilor acestuia, dar şi a unei cereri alohtone, inclusiv din alte ţări mai mult sau mai puţin apropiate.

Poziţionarea turismului ca una din ramurile economice cu largi perspective de dezvoltare în Judeţul Cluj este susţinută temeinic de prezenţa unui potenţial de atractivitate, natural şi antropic, deosebit, impus de numărul şi varietatea obiectivelor sau manifestărilor cu funcţie atractivă existente. Ele sunt repartizate pe întreg teritoriul unităţii administrative studiate, cu unele concentrări, totuşi, determinate de factorii genetici ai resurselor respective (regiunea montană din vestul judeţului, zona structurilor salifere din partea centrală, principalele centre urbane etc.).

Iată de ce considerăm studiul de faţă ca salutar din mai multe puncte de vedere, şi anume:

- el oferă o primă inventariere riguroasă şi o ierarhizare valorică (pe categorii de obiective) a resurselor turistice ale Judeţului Cluj;

- oglindeşte, prin referinţe punctuale, nivelul de dezvoltare a infrastructurilor turistice ale judeţului;

- prefigurează direcţiile viitoare de acţiune către un turism de calitate, competitive şi eficient.

Scopul strategiei de fată va fi atins, cu certitudine, numai în contextul în care ea va deveni, prin intermediul Planului de dezvoltare judeţean, o coordonată obligatorie a activităţii şi acţiunii tuturor celor cu iniţiative în domeniul turismului. Altfel, dezideratele sale se vor lăsa aşteptate.

Cap. 1. INVENTARIEREA SI IERARHIZAREA RESURSELOR TURISTICE

1.1. POTENŢIALUL TURISTIC AL CADRULUI NATURAL

1.1.1. Potenţialul turistic morfologic (al reliefului)

Din punct de vedere al reliefului, element deosebit de important în creionarea potenţialului de atractivitate al unui teritoriu, Judeţul Cluj se înscrie între unităţile administrative ale ţării cu resurse superioare mediei datorită următorilor factori:

- Prezenţa unui relief dominant de podiş (Podişul Someşan, Câmpia Transilvaniei, culoarele hidrografice ale Someşului Mare, Someşului Mic, Someşului şi Arieşului) cu o fragmentare şi declivitate nuanţată, ce elimină monotonia peisagistică specifică regiunilor de câmpie sau de podişuri intens aplatizate.

- Existenţa, în partea vestică a judeţului, pe o suprafaţă de peste 25 % din suprafaţa sa, a unor masive muntoase precum Munţii Trascăului (ramificaţia sa estică, din Culmea Petreşti), Masivul Gilău-Muntele Mare (1826 m altitudine), Munţii Vlădeasa (1839 m, cota altimetrică maximă a judeţului) şi a unei mici suprafeţe din extremitatea estică a Munţilor Plopiş (Dealul Ponorului).

- Prezenţa unor elemente morfologice de mare valoare atractivă cum sunt: cheile şi defileele, peşterile, abrupturile sau ponoarele

1.1.1.1.Chei si defilee de interes turistic din Judeţul Cluj

Reprezintă forme de relief cunoscute prin pitorescul şi spectaculozitatea lor. Ele atrag turiştii printr-un cumul de însuşiri precum: abrupturile, peşterile, crestele, cascadele, meandrele etc. In Judeţul Cluj ele sunt localizate îndeosebi în Culmea Petreşti (cheile Turzii, Turului, Borzeştilor; defileele Hăşdatelor şi Arieşului), dar şi în Munţii Bihorului (Cheile Someşului Cald) Vlădeasa (Cheile Văii Stanciului, Defileul Crişului Repede (sectorul din amonte), Masivul Gilău-Muntele Mare (Defileul Someşului Rece, Defileul Iarei).

Nr. crt. Denumirea Lungime Grupa montană

1. Cheile Someşului Cald 1,8 km Munţii Bihor

2. Cheile Turzii 1,27 km Munţii Trascău

3. Cheile Borzeştilor 0.400 km Munţii Trascău

4. Cheile Turenilor 1,85 km Munţii Trascău

5. Cheile Văii Stanciului 0,350 km Masivul Vlădeasa

6. Cheile Baciului 0,250 km Podişul Someşan

7. Defileul Hăşdatelor 1 km Munţii Trascău

8. Defileul Arieşului (între Buru şi Moldoveneşti) 2 km Munţii Trascău

9. Defileul Crişului Repede (între Bologa şi Ciucea) 15 km Munţii Vlădeasa

10. Defileul Someşului Rece 11 km Masivul Gilău- Muntele Mare

11. Defileul Iarei 3 km Masivul Gilău- Muntele Mare

1.1.1.2.Abrupturile sunt forme de relief etalate pe verticală, de mare spectaculozitate, rezultate prin adâncirea rapidă a văilor în structurile geologice calcaroase. Astfel de forme regăsim în primul rând în perimetrul cheilor Turzii, Turenilor şi ale Someşului Cald unde înălţimea lor depăşeşte frecvent 250 m iar morfologia de detaliu este dintre cele mai nuanţate (surplombe, fisuri, nişe, culoare de grohotişuri, creste şi promontorii).

O formă specifică de turism condiţionată strict de prezenţa reliefului montan şi a formei susmenţionate este alpinismul. Făcând parte din grupa turismului recreativ şi fiind practicat de un număr relativ restrâns de turişti iniţiaţi, alpinismul valorifică abrupturile versanţilor şi crestelor muntoase din cele două zone de chei, unde, prin amenajări adecvate această activitate poate fi amplificată.

Traseele alpine de gradul IV-VI din Cheile Turzii

Nr. Crt. Denumirea traseului Grad de dificultate

1 Madona Neagră 6A

2 Diedrul Porumbeilor 5B

3 Vigh Tibor 5B

4 Peretele Colţului Crăpat 5A

5 Peretele Porumbeilor 5A

6 Peretele Suurimei 5A

7 Solidarităţii 5A

8 Turnul Ascut 5A

9 Pajura 5A

10 Bîrnele de Piatră 4B

11 Colţul Rotunjit 4B

12 Erasmus Nyarady 4B

13 Între Pripoare 4B

14 La Tisa 4B

15 Metalul 4B

16 Peretele Suspendat 4B

17 Turnul Galben 4B

18 Morcov 4B

19 Creasta lui Mihai Bors 4A

20 Fisura Scoruşului 4A

21 Hornul Marac 4A

22 Hornul Ascuns 4A

23 Peretele Caprelor 4A

24 Peretele Scoruşului 4A

25 Surplomba Sanşil 4A

Pe lângă traseele menţionate, de dificultate ridicată, în Cheile Turzii există alte numeroase trasee cu un grad mai redus de dificultate (II-III), recomandate celor care se iniţiază în alpinism.