Politica de Distribuție a Serviciilor Turistice pe Piața Românească

Introducere

Prea bogata ca sa poata fi cuprinsa intr-o definitie, sfera turismului il are in centrul sau pe "Homo viator", adica pe omul care calatoreste in timp si spatiu, incercand sa le cucereasca, cunoscandu-le.

Turismul este cea mai complexa industrie din lume, in derularea sa fiind implicata intreaga societate. In acelasi timp, turismul reflecta intreaga societate, poate fi considerat un adevarat barometru al acesteia.

Ca activitate economica - sociala, turismul inregistreaza pe Terra, evolutii spectaculoase, devenind o dimensiune inerenta a vietii societatii omenesti contemporane.

Ca fenomen socio-economic si cultural, turismul depinde in evolutia sa de aproape toate domeniile de activitate ale societatii, in acelasi timp influentandu-le in evolutia lor, denumindu-si criteriile, conceptele, formele si factorii in functie de cele trei dimensiuni.

Cucerirea spatiului prin calatorii, a deschis calea spre cunoastere, a transformat posibilitatea in necesitate, calatoria devenind un mod de a fi, de a putea sti, conditie in a comunica si a intelege, un sistem de vase comunicante intre sisteme de valori diferite.

Caracteristicile serviciilor, în special inseparabilitatea, intangibilitatea şi perisabilitatea marchează în mod hotărâtor şi activitatea de distribuţie. Conţinutul şi structura acesteia, obiectivele şi strategiile se diferenţiază net de situaţia întâlnită în cazul bunurilor, motiv pentru care mulţi autori diminuează rolul ei în cadrul mix-ului de marketing. În servicii, distribuţia are un loc aparte determinat de modul specific în care se realizează întâlnirea prestatorului cu consumatorul de servicii (V. Olteanu, Marketingul Serviciilor, Ed. Uranus, 2000, p. 236)

Cap. 1 Locul şi rolul distribuţiei în politica de marketing a firmei de servicii

1.1 Conceptul de distribuţie turistică

În turism, distribuţia constituie o pârghie importantă a actului de vânzare a produsului turistic, de stimulare şi atragere a consumatorilor potenţiali.

Conceptul de distribuţie (V. Olteanu, Mk Serviciilor p. 236 – 237) se referă la:

-reţeaua de unităţi în care urmează a se întâlni prestatorul şi consumatorul şi unde, în cele mai multe cazuri se vor realiza „producţia” şi „consumul” serviciilor. Această componentă se plasează în cadrul marketingului interactiv.

-traseul pe care oferta potenţială îl parcurge până ajunge la consumatorul final având drept finalitate vânzarea anticipată a prestaţiei. Această componentă se plasează în cadrul marketingului extern.

-deplasarea uneori a prestatorului la consumator, alteori a consumatorului la prestator ori se poate realiza fără prezenţa acestora, prin intermediul mijloacelor de comunicaţie.

Spre deosebire de bunurile de larg consum, care sunt transportate la consumator, în turism consumatorul trebuie să se deplaseze la produs. Această diferenţă este foarte importantă şi are implicaţii în tipul de distribuţie, în care informaţia are un rol vital (deoarece consumatorii nu pot verifica produsul din punct de vedere fizic înainte de consum, fiind nevoiţi să-l descopere prin informaţii referitoare la el). De aceea, în momentul rezervării sau cumpărării produsului turistic, ofertanţii dau informaţii asupra preţului, cantităţii (număr de locuri), orarul avioanelor, calitatea (categoria hotelului), condiţii de cumpărare şi proceduri de rezervare. Informaţiile se transmit agenţiilor de turism sau turoperatorilor care, la rândul lor, le retransmit consumatorilor.

Distribuţia se referă la circuitul fizic şi economic al serviciilor, la sistemul de relaţii ce intervin între agenţii de piaţă, la activităţile unei mase largi şi eterogene de unităţi aparţinând mai multor profiluri economice, rezumându-se practic la amplasarea reţelei de unităţi, deplasarea prestatorului sau consumatorului la locul de întâlnire şi în final la livrarea, consumul şi recepţia serviciului cumpărat anticipat. (V. Balaure (coordonator), Marketing, Ed. Uranus, Bucureşti, 2000, p. 384). Circuitul economic include o multitudine de relaţii în care intră participanţii la distribuţie, determinate de faptul că întâlnirea prestatorului cu consumatorul este precedată de o serie de fluxuri (V. Olteanu, Marketingul Serviciilor, Ed. Uranus, Bucureşti, 2000, p.237 – 238)

asemănătoare dar şi deosebite de cele întâlnite în cadrul bunurilor şi anume:

-fluxul negocierilor şi al tranzacţiilor, (se desfăşoară pe baza ofertei prestatorului),

-fluxul titlului de proprietate (se particularizează prin vânzarea-cumpărarea unui drept, se individualizează în mod specific: rezervarea unei camere la hotel, programarea la consultaţii, rezervarea unui loc în mijlocul de transport),

-fluxul informaţional (este generat de modificările care pot apare între momentul vânzării şi cel al livrării),

-fluxul promoţional (precede vânzarea şi însoţeşte prestaţia),

-fluxurile finanţării, riscului, comenzilor şi plăţilor.