Politica Turistică a Statului Japonia

POLITICA TURISTICĂ A STATULUI JAPONIA

Introducere

Prezentarea fenomenului turistic pe plan mondial

Turismul mileniului trei este marcat de mutaţii permanente şi semnificative care se manifestă atât la nivelul produsului turistic, cât şi în motivaţia consumatorului de turism. Societatea contemporană este marcată astăzi de fenomenul globalizării şi de trecerea la societatea informaţională, care îşi pune din ce în ce mai mult amprenta şi asupra evoluţiei fenomenului turistic.

Noile modalităţi de informare/documentare stimulează cererea turistică şi conduc la includerea unor noi destinaţii pe orbita circuitului turistic mondial, amplificând presiunea competiţională existentă în prezent pe piaţa turistică internaţională. Având în vedere că fenomenul creşterii economice globale continuă, turismul ramâne unul dintre sectoarele economice cele mai importante şi mai dinamice din lume şi joacă un rol din ce în ce mai important în economia mondială.

Turismul prezintă trasaturile unui domeniu distinct de activitate constituindu-se, aşa cum apreciază unii autori , într-o ramură a economiei naţionale, ramură care, prin specificul său, se integrează în sectorul terţiar.

Referitor la rolul turismului în cadrul economiei naţionale, literatura de specialitate evidenţiază faptul că el are "un impact considerabil asupra economiilor, societăţilor şi culturilor diferitelor ţări de referinţă".

Turismul joacă un rol important în viaţa economică şi socială, acţionează ca un element dinamizator al sistemului economic global, ca un mijloc de diversificare a structurii economice, ca o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale sau un mijloc activ de educare, de ridicare a nivelului de instruire, cultură şi civilizaţie al oamenilor. Turismul prezintă o complexitate în continuă creştere, în plan economic sintetizează rezultatele unui mare număr de activităţi, în plan psiho-social, se constituie ca o modalitate superioară de organizare a timpului liber.

Marele avantaj de care dispune activitatea turistică constă în faptul că obţine efecte sociale şi economice fără a presupune eforturi şi măsuri speciale, iar pe altă parte, multe din efecte cunosc valori superioare greu de obţinut pe alte căi. Impune însă, ca o necesitate, îndeplinirea condiţiei ca întreaga activitate turistică să se desfăşoare la un nivel calitativ ridicat.

Rolul pe care îl are turismul este de a răspunde unor nevoi umane, în special de refacere a capacităţii de muncă, deci, în final, contribuie la producerea de venit naţional prin activităţile din domeniul alimentaţiei publice, transportului, unităţilor de cazare şi bazelor de tratament.

Activitatea de turism internaţional se dovedeşte a fi deosebit de favorabilă pentru creşterea venitului naţional prin practicarea de preţuri şi tarife mai ridicate pentru turiştii străini, comparativ cu cele utilizate în turismul intern.

Totodată, în completarea efectelor economice şi neeconomice ale activităţilor turistice se adaugă şi contribuţia sa la asigurarea unei circulaţii băneşti normale cu rol major în procesul trecerii, în perspectivă la libera convertibilitate a monedei.

Importanţa socială a turismului poate fi evidenţiată sub următoarele aspecte:

- Turismul contribuie la menţinerea echilibrului biologic şi fiziologic al omului contemporan, pentru care turismul oferă soluţii la constrângerile de tot felul la care acesta este supus.

- Turismul apare ca un mijloc de educare, de ridicare a nivelului de cultură, de instruire şi civilizaţie al oamenilor în calitate de turişti, dar şi a populaţiei locale aflată în zonele receptoare de turişti.

- Turismul contribuie la menţinerea sănătăţii omului contemporan prin faptul ca-i oferă acestuia destinderea, refacerea forţei de muncă prin odihnă, mişcare, tratamente balneo-medical.

- Turismul influenţează calitatea vieţii atât în mod direct (determină creşterea calităţii vieţii) cât şi în mod indirect (determină creşterea altor ramuri economice care pot influenţa pozitiv nivelul calităţii vieţii).

- Turismul impune noi relaţii interumane, facilitează schimbul de idei şi consultarea de opinii ceea ce conduce la desăvârşirea formării intelectuale, la lărgirea orizontului cultural, iar pe de altă parte, la mai bună înţelegere între popoare, la apărarea păcii în lume.

- Turismul internaţional se afirmă cât mai mult ca factor de intensificare a legăturii dintre naţiuni, contribuie la promovarea unei mai bune înţelegeri între popoare.

Rolul turismului nu trebuie privit numai prin consecinţele de ordin social, ci şi economic, putând fi subliniate cu următoarele:

- Turismul îndeplineşte o funcţie economică importantă întrucât contribuie la crearea şi utilizarea venitului naţional.

- Turismul contribuie la ridicarea social-economică a unor zone, asigurând eliminarea decalajelor interregionale.

- Activitatea turistică face posibilă preluarea unei părţi a consumului intern casnic şi antrenarea circulaţiei băneşti, determinând atenuarea fenomenului inflaţionist.

Turismul valorifică zonele bogate în resurse turistice naturale şi antropice neepuizând "materia primă", valorifică acele elemente care n-ar fi putut fi puse în valoare în cadrul altei activităţi.