Cuprins
- Capitolul 1. Consideraţii generale. 3
- 1.1. Poziţia geografică. Căi de acces. . 3
- 1.2. Infrastructură. . 4
- 1.3. Cadrul natural. . 4
- 1.4. Cadrul socio-economic. . 7
- 1.4. 1. Populaţia. .7
- 1.4.2. Economia. . 8
- Capitolul 2. Analiza potenţialului montan . 9
- 2.1. Resurse turistice. . 9
- 2.2. Bioclimatul zonei. . 11
- 2.3. Alte resurse turistice în localitate şi în aria limitrofă.11
- Capitolul 3. Propuneri privind modernizarea şi dezvoltarea turismului în staţiunea montană Durău.
- 3.1. Premisele dezvoltării turismului. .
- 3.2. Strategii de dezvoltare a turismului în infrastructura generală. .
- Bibliografie.
Extras din proiect
Capitolul 1. Consideraţii generale
În România, practicarea turismului montan are condiţii foarte bune de dezvoltare datorită potenţialului oferit de cele trei catene muntoase ale Carpaţilor. Apreciat deseori ca un perimetru cu o activitate restrânsă muntele nu a reprezentat o prioritate pentru progresele de valorificare a resurselor naturale de turism, fapt atestat în ţara noastră de echiparea relativ modestă atât calitativ cât şi cantitativ, atât în infrasturctură cât şi în alte domenii, unităţi de cazare, de agrement, de alimentaţie şi în acelaşi timp prezenţa neconvingătoare în staţiunile turistice cu real specific montan.
Staţiunea montană - localitate sau parte a unei localităţi care dispune de ambiaţă montană, pitorească şi nepoluată, de factori naturali de mediu, dar si cu structuri turistice şi dotări specifice (pârtii de schii, transport pe cablu) care presupun produsul turistic de tip montan.
1.1. Poziţia geografică. Căi de acces.
Judeţul Neamţ este situat în partea central-estică a României, între 46º40’ şi 47º20’ latitudine nordică şi 25º43’ şi 27º15’ longitudine estică. Ocupă o poziţie care se suprapune, în parte, Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor Moldoveneşti şi Podişului Moldovenesc, limitându-se la nord cu judeţul Suceava, la vest cu judeţul Harghita, la sud cu judeţul Bacău, iar la est cu judeţele Vaslui şi Iaşi. Se întinde pe o suprafaţă de 5.896 km², ceea ce reprezintă 2,5% din suprafaţa totală a ţării.
Fig. 1.1.
Durău este o staţiune de odihnă şi tratament deschisă în toate anotimpurile anului, situată în N-NE-ul României (judeţul Neamţ), într-o poiană însorită la poalele Munţilor Ceahlău (Carpaţii Orientali), altitudinea 780-800m, 6 km SV de comuna Ceahlău, 9 km V de lacul Izvorul Muntelui de pe râul Bicaz şi la 60 km NV de municipiul Piatra Neamţ.
Comuna Ceahlău, ce cuprinde şi localitatea Durău se întinde în zona centrală a Carpaţilor Orientali şi pe Valea mijlocie a Bistriţei. Poziţia geografică a Durăului a constituit întotdeauna un factor atractiv şi favorizant pentru dezvoltarea economică şi socială.
Staţiunea Durău se încadrează în perimetrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, iar din punct de vedere al judeţului Neamţ, este inclusă în arealul turistic Ceahlău-Bicaz.
Fig. 1.2.
Zona turistică a Durăului este accesibilă prin patru drumuri transcarpatice modernizate: dinspre vestul ţării pe ruta Topliţa - Borsec -Tulgheş (DN 15), dinspre nord prin Bistriţa - Vatra Dornei – Broşteni - Poiana Teiului (DN 17B), dinspre sud-vest prin Gheorghieni - Lacu Roşu –Bicaz (DN 15D), dinspre est prin Roman - Piatra Neamţ – Bicaz (DN 15 D), iar din nord-est prin Tg. Neamţ - Poiana Largului (DN 15B).
Cursele de autobuze care circulă pe aceste şosele asigură deplasarea uşoară spre comuna Ceahlău, principalul punct de pornire în ascensiuni sper Masivul Ceahlău. Două şosele forestiere în curs de modernizare vor scurta în curând legatura între Bicaz şi Durău prin Izvorul Muntelui şi între comuna Bicazul Ardelean şi Durău. Pe calea ferată se ajunge în zona Ceahlăului fie prin Bicaz, fie prin Gheorghieni –Topliţa.
1.2. Infrastructură.
Reţeaua de drumuri este alcǎtuitǎ din 30 km de drumuri asfaltate şi 24 km drumuri pietruite. Ca reţea de telecomunicaţii, existǎ reţeaua de telefonie modernizatǎ Digital Alcatel RR, cu 637 linii.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Posibiliati de Dezvoltare a Turismului in Statiunea Durau.doc