Potential Turistic al Judetului Caras-Severin

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Potential Turistic al Judetului Caras-Severin.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 14 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

INTRODUCERE
Cap. 1. AŞEZARE ŞI LIMITE
Cap. 2. ANALIZA DIAGNOSTICǍ A STADIULUI ACTUAL AL DEZVOLTǍRII TURISMULUI IN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN
2.1. Analiza componentelor abiotice din punct de vedere al potenţialului turistic
2.1.1.Relieful - suport material al desfaşurǎrii activitaţilor turistice
2.1.2.Potenţialul climato-turistic
2.1.3.Potenţialul turistic al apelor
2.2. Analiza componentelor biotice din punct de vedere al potenţialului turistic
2.2.1.Potenţialul turistic al vegetaţiei
2.2.2.Potenţialul turistic al faunei
2.3. Stadiul actual de valorificare al resurselor turistice
2.3.1.Stadiul actual de valorificare al resurselor turistice
2.3.2.Tipuri şi forme de turism
2.4. Structuri turistice existente
Cap. 3. STRATEGII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI IN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN
3.1. Analiza Swot
3.2. Strategii şi programe turistice
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

Introducere

Caraş-Severin este un judeţ situat în zona vest a ţării, în regiunea istorică a Banatului, cu reşedinţa în oraşul industrial Reşiţa. Judeţul are o suprafaţă de 8.514 km2 (respectiv 3,6% din teritoriul ţării, al treilea ca mărime după Timiş şi Suceava). Face parte din regiunea de dezvoltare Vest şi se compune din 2 municipii (Reşiţa şi Caransebeş), 6 oraşe (Anina, Băile Herculane, Bocşa, Moldova Nouă, Oraviţa şi Oţelu Roşu), 69 de comune şi un total de 287 de sate. Populatia judetului atinge 376.347 locuitori, majoritatea apartinand localitatilor urbane (56,4%). Predomina populatia romaneasca (86,56%), dar in Caras-Severin traiesc reprezentanti a peste 30 de etnii, ca intr-o adevarata mica europa.

Judeţul în forma actuală a fost creat în 1968, prin Legea nr.2/1968 pentru reorganizarea administrativ-teritorială. S-a format prin încorporarea în întregime a fostului judeţ interbelic Caraş şi a judeţului interbelic Severin, căruia i-au fost dezlipite zona Lugojului şi a Făgetului, care au fost alipite la judeţul Timiş. Deasemenea, zona Orşovei a fost alipită judeţului Mehedinţi.

Referitor la căile de acces, judeţul Caraş-Severin are un singur aeroport civil, la Caransebeş, un port la Dunăre în Moldova Nouă, fiind traversat de către un singur drum european, E70, dinspre Nord către Sud-Est. Reţeaua de drumuri publice este în lungime totală de 1949,166 km, formată din: 558,366 km drumuri naţionale, 882,500 km drumuri judeţene şi 501,166 km drumuri comunale. Principalele artere: DN58A, DN58B, DN68, DN67D, DN57. Ca acces feroviar, în acest judeţ s-a construit prima cale ferată din ţară, de 62,5 km: "linia cărbunarilor" de la Oraviţa la Baziaş (1846). La momentul de faţă, judeţul dispune de 344km de cale ferată (aparţinând Magistralei 900). Rutier, există două puncte de trecere a frontierei, către Serbia: Năidaş (DN57) şi Moldova Veche.

Din punct de vedere economico-social, în judeţ întâlnim 8017 şomeri înregistraţi în 2006, număr aflat în descreştere constantă din anul 2001, cu o rată a şomajului de 6,4% pentru 2006 (5,4% pentru ianuarie 2007), o rată anuală mai mică neexistând în judeţ decât în 1991 (3,8%). Astfel, se poate concluziona că judeţul se află în dezvoltare, rata şomajului fiind în scădere. Însă populaţia ocupată înregistrează fluctuaţii de-a lungul anilor, situându-se la valoarea de 119,7 mii persoane în 2005. În funcţie de ramurile economiei naţionale, această populaţie ocupată predomină în agricultură şi silvicultură (45300 pers în 2005), în industria prelucătoare (24,7 pers în 2005), respectiv în comerţ: 10900 persoane în 2005, număr aflat într-o continuă creştere în ultimii ani. În „Hoteluri şi restaurante” populaţia ocupată înregistra în 2005 un număr de doar 2100 persoane (1,75% din totalul P.O.), ceea ce indică o slabă dezvoltare a ramurii.

Structura economică a judeţului a fost până nu demult bazată pe minerit, şi industrie grea, ramuri economice care au cunoscut o puternică recesiune. În ultimii ani s-a extins industria uşoară, înfiinţându-se numeroase întreprinderi mici şi mijlocii care au ca obiect de activitate confecţii îmbrăcăminte şi încălţăminte. Cu toate acestea persoanele disponibilizate masiv din industria grea nu au fost absorbite, decât în mică măsură, în alte activităţi create.

Cap. I Aşezare şi limite

Situat in partea de sud-vest a Romaniei, judetul Caras-Severin prezinta limite care sunt in cea mai mare parte conventionale, se invecineaza cu judetele Timis in nord si nord-vest, Hunedoara si Gorj in est, Mehedinti in est si sud-est, iar Dunarea formeaza in partea de sud si sud-vest granita cu Serbia.

Cap. II Analiza diagnosticǎ a stadiului actual al dezvoltǎrii turismului în Judeţul Caraş-Severin

2.1. Analiza componentelor abiotice din punct de vedere al potenţialului turistic

2.1.1.Relieful - suport material al desfaşurǎrii activitaţilor turistice

Din punct de vedere geografic, în judeţul Caraş-Severin se află toate cele trei trepte clasice, predominând însă relieful muntos care ocupă 65% din teritoriu, fiind reprezentat de Munţii Banatului, Munţii Ţarcu, Munţii Godeanu şi Munţii Cernei. De aceea el poate fi considerat ca fiind un judeţ de munte.

Relieful muntos creşte în altitudine de la vest spre est, culminând în Munţii Godeanului, cu înălţimile lor de 1600-2200 m, se ridică cu mult deasupra părţii sudice a Munţilor Poiana Ruscă şi a munţilor Semenic, Almăj, Locvei, Aninei, şi Dognecei, care au înălţimi cuprinse între 600 şi 1400 m. Aceşti munţi sunt separaţi de culoarele depresionare Bistra şi Timiş-Cerna.

Spre vest se întind Dealurile Oraviţei, Doclinului şi Sacoş-Zagujeni, precum şi o porţiune restrânsă a Câmpiei Timişului. Cea mai mică altitudine a judeţului se găseşte în zona localităţii Drencova, fiind de cca. 76 m iar maximul se înregistrează în Vârful Gugu din munţii Godeanu la 2.291 m.

Pesterile sunt o alta atractie a judetului Caras-Severin. Peştera Comarnic (la 440 m altitudine), fiind cea mai lungă peşteră din Banat (4040 m), declarată monument al naturii. Peştera Buhui are peste 3.200 m lungime şi se află pe versantul stâng al văii Buhui, în Munţii Aninei, la 600 m altitudine. Include unul dintre cele mai lungi cursuri subterane din România, pârâul Buhui. Alte peşteri: Peştera Popovăţ, la 421 m altitudine, Peştera Liliecilor, Peştera Hoţilor, Peştera Voinii, Peştera Mică, Peştera Mare - în rezervaţia Cheile Nerei -Beuşniţa.

Zonele montane - indeosebi Muntii Semenicului si Muntele Mic - ofera satisfactii turistilor, in toate anotimpurile. Semenicul este unul dintre putinele locuri din tara in care zapada persista 5-6 luni pe an (din noiembrie pana in aprilie), de aceea aici se pot practica sporturile de iarna si mai ales schiul. In imprejurimile Semenicului, alte statiuni precum Crivaia, Trei Ape, satele turistice Garana si Brebu Nou sunt mult cautate de turisti.

2.1.2.Potenţialul climato-turistic

Aşezat nu departe de Marea Adriatică, şi la adăpostul Munţilor Carpaţi, judeţul integrează pe teritoriul sau climatul temperat-continental moderat (subţinutul bănăţean) cu nuanţe submediteraneene. Temperatura medie anuală variază în funcţie de altitudine, înregistrându-se astfel 10-11 grade Celsius în zona deluroasă şi de câmpie şi 4-9 grade Celsius la munte. Precipitaţiile cresc de la 700 mm/mp în zonele joase la 1400 mm/mp în Munţii Ţarcu şi Godeanu.

Fisiere in arhiva (1):

  • Potential Turistic al Judetului Caras-Severin.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA CREŞTINA DIMITRIE CANTEMIR Facultatea Management Turistic şi Comercial