Potențial turistic Timiș

I.Caracteristici geografice şi economico-sociale a judeţului Timiş

Aşezarea geografică a judeţului Timiş îi conferă acestuia o amplasare priviegiată, fiind cel mai vestic judeţ al României. Se învecineaza la Vest cu judeţul Csongrad – Ungaria şi la Sud-Vest cu provincia Voievodina – Serbia, legatura între cele două judeţe fiind asigurată de punctele de trecere a frontierei de la Cenad, respectiv cele de la Stamora Moraviţa şi Jimbolia. Judeţele române vecine cu judeţul Timiş sunt Arad la Nord, Hunedoara la Est şi Caraş – Severin Sud-Est. Cu o suprafaţă de 8.697 Km2, Timişul deţine 3,6% din teritoriul României, ocupând ca întindere locul I pe ţară.

Reşedinta judeţului, municipiul Timişoara, supranumit şi “oraşul rozelor”, este şi cel mai important oraş al Regiunii Vest a României,fiind aşezat pe cursul râului Bega.Simbol al democraţiei, solidarităţii, toleranţei şi spiritului de iniţiativă, Timişoara este un oraş vestic nu numai prin asezare, ci şi prin mentalitatea de vocaţie occidentală a locuitorilor săi, care se mândresc cu tradiţia culturală şi performanţele economice.

Cele mai importante sectoare ale economiei judeţului Timiş sunt: industrie, agricultură, comerţ şi servicii, turism, servicii.

- Industria este puternică şi diversificată fiind susţinută de tradiţie, localizarea vestică a judeţului precum şi forţa de muncă înalt calificată, atuuri care sunt confirmate de prezenţa numeroasă în acest judeţ a investitorilor, autohtoni şi străini.

- Sectorul industrial

La 31 decembrie 2003, numărul total al agenţilor economici înmatriculaţi la Oficiul Registrului Comerţului Timişoara se cifra la 27.976.Din totalul de 27.976 societăţi comerciale înmatriculate în judeţul Timiş, un număr de 5.323 erau societăţi comerciale cu participare de capital străin (locul II pe ţară după Bucureşti).

- Agricultură

Suprafaţa totală agricolă a judeţului Timiş a fost în anul 2003 de 702.170 ha, din care suprafaţa arabilă era de 532.860 ha, păşunile ocupau suprafaţa de 126.152 ha, fâneţele se întindeau pe 29.503 ha, vii şi pepiniere viticole 4.314 ha, livezi şi pepiniere pomicole 9.258 ha, respectiv plantaţii de duzi în masiv 83 ha.Astfel Judeţul Timiş ocupă primul loc pe ţară la suprafaţa totală agricolă şi arabilă.

- Servicii

Serviciile au cunoscut în special în primii ani după revoluţie o creştere explozivă ca urmare a implementării în România a principiilor economiei de piaţă. Activităţile productive înregistrează de asemenea în ultimii ani o tendintă crescătoare, fiind susţinute din ce în ce mai mult de către organele de stat prin politici economice şi fiscale orientate.În ultimii zece ani s-a dezvoltat un important sistem bancar, care cuprinde peste 20 de instituţii financiare, oferind o paletă extrem de largă de servicii de specialitate atât firmelor cât şi persoanelor fizice.

- Populaţie

La 1 iulie 2007, populaţia stabilă a judeţului Timiş era de 666.866 persoane,cu o desitate de 76,68 locuitori/km2 iar din total, 319.587 sunt de sex masculin şi 347.279 de sex feminin, iar pe medii: în mediul urban 418.541 persoane ,iar în mediul rural 248.325 persoane. Structura religioasă: 78,9% persoane de religie ortodoxă, 10,6% de religie romano-catolica, 4,2% de religie penticostala, 1,9% de religie reformată, respectiv 4,4% alte religii.

II.Prezentarea potenţialului turistic

a.Potenţial turistic natural

Clima este temperată de tranziţie cu influente submediteraneene. Forma de relief predominanta este câmpia, care acoperă partea vestică şi centrală a judeţului, pătrunzând sub forma unor golfuri în zona dealurilor, pe văile râurilor Bega şi Timiş. În estul judeţului se desfăşoară dealurile premontane ale Pogănişului şi partea sudică a podişului Lipovei. Înălţimile maxime corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Ruscă, culminând cu vârful Padeşul (1.374 m).

- Hidrografie

Teritoriul zonei Timişoara dispune de o bogată reţea hidrografică, formată din râuri, lacuri şi mlaştini. Cu excepţia râurilor Bega şi Timiş, celelalte râuri seacă adesea în timpul verii.Principalul curs de apă este cel mai sudic afluent al Tisei. Izvorând din Munţii Poiana Ruscă, Bega este canalizată, iar de la Timişoara până la vărsare a fost amenajată pentru navigaţie (115 km). Canalul Bega a fost construit între anii 1728 şi 1760, dar amenajarea lui definitivă s-a făcut mai tarziu.

Pe teritoriul oraşului se găsesc şi numeroase lacuri, fie naturale, formate în locul vechilor meandre sau în arealele detaşate (cum sunt cele de lângă colonia Kuntz, de lângă Giroc, Lacul Şerpilor din Pădurea Verde, etc.), fie de origine antropică (spre Fratelia, Freidorf, Moşniţa, Mehala, Ştrandul Tineretului, etc.), notabile prin situarea lor pe linia de contact cu localităţile periurbane. De asemenea,ape de mare adâncime, captate în Piaţa Unirii (hipotermale), apoi la sud de Cetate şi în Cartierul Fabric (mezotermale), cu valoare terapeutică, utilizate în scop balnear.

- Faună

Fauna pădurilor cuprinde puţine mamifere, reprezentate doar prin câteva insectivore şi rozătoare. Păsările sunt, în schimb, numeroase, unele având importanta cinegetică (fazanul).

Fauna de silvostepă şi stepă, deşi mai puţin variată faţă de cea de pădure, prezintă un mai mare număr de specii de interes cinegetic (iepurele, căprioara, prepeliţa, potârnichea, fazanul, etc).În cadrul faunei piscicole, dominantă este specia crapului, alături de care trăiesc plătica, obletul, babuşca, sebiţă, ştiucă, suport natural pentru pescuitul sportiv.

- Vegetaţie

Spaţiul timişorean se încadrează, din punct de vedere geobotanic, în zona pădurilor de stejar, distruse în trecut de oameni, pentru obţinerea lemnului necesar construirii cetăţii şi caselor, cât şi pentru câştigarea de terenuri cultivabile.

În prezent, cu excepţia câtorva areale împădurite cu cer şi gârniţă (Pădurea Verde, Pădurea Bistra, Pădurea Giroc, Sag), teritoriul se încadrează în silvostepă antropogenă ce caracterizează întrega Câmpie Panonică.Peisajul este diversificat şi de apariţia vegetaţiei de luncă, de-a lungul principalelor râuri,în cadrul căreia predomină arborii de esenţă moale.

De remarcat este prezenţa parcului dendrologic de la Bazoşul Nou: rezervaţie forestieră cu o suprafaţă de cca 60,4 ha, situată la cca 15 km S-E de oraşul Timişoara, pe teritoriul constituit din rezervaţia propriu-zisă (17,8 ha) şi zona tampon din jurul rezervaţiei.