Potențialul și evoluția sectorului de cazare în Republica Moldova și Municipiul Chișinău

Introducere

Una dintre problemele actuale ale perioadei de tranziţie în Republica Moldova este cea de determinarea a potentialului de crestere si dezvoltare a retelei de cazare si evolutia acestuia care au suferit schimbari in urma trecerii de la sistemul centralizat la cel privat. Actualitatea acestei probleme se percepe în urma dezvoltării impetuase a turismului în ultimele decenii, ampla lui extindere pe plan naţional şi internaţional, avîntul continuu al mişcării turistice, care cuprinde azi categorii tot mai largi de oameni, de vîrste, pregătire şi profesiuni diferite, au determinat ca turismul să reprezinte un fenomen extrem de important al lumii contemporane, cu adînci implicaţii economice, sociale, politice şi culturale.

Industria hotelieră capătă o importanţă mai mare datorită faptului că analizarea şi discutarea turismului nu se mai pot face limitîndu-se la idea că turismul se circumscrie doar la deplasarea turiştilor în diferite scopuri: agrement, recreative, cultural-educative, pentru tratament. În ultima vreme noţiunea de “turism” şi-a extins aria, ea cuprinzînd şi deplasările efectuate în vederea participării la diferite reuniuni internaţionale – congrese, simpozioane, manifestări sportive, deplasări în scop de afaceri, etc.

Extraordinara dezvoltare a turismului a dus, în mod inevitabil, la dezvoltarea industriei hoteliere, ca rezultat al creşterii permanente a cererii unei game sporite de servicii. Buna desfăşurare a activităţii de turism a impus crearea de hoteluri tot mai multe şi pregătirea unui personal calificat, capabil să asigure un grad inalt al calitatii si sa indeplineasca toate doleanţele clienţilor.

În R. Moldova, ca şi-n restul ţărilor, se constată o dezvoltare continuă a industriei ospitalităţii, a industriei hoteliere. Filosofia hotelurilor din R.Moldova este ca prin serviciile prestate să determine clienţii să revină la acel hotel la care au mai fost.

Numărul clienţilor care vizitează ţara noastră creşte de la an la an şi pentru a observa şi a analiza acest aspect în cadrul lucrării am studiat datele statistice din ultimii ani privind sosorile turistilor straini in tara, desemenea si plecarile turistilor autohtoni, analizind in general circulatia interna. Deasemenea prin date statistice am reflectat evolutia numarului de structuri de cazare in tara si in municipiul Chisinau, acesta fiind inima industriei hoteliere si avind o piata foarte larga. Am comparat industria hoteliera municipiul Chisinau cu municipiul Balti si raioanele tarii. Am analizat citeva hotele din capitala de diferite categorii comparind baza lor materiala si serviciile prestate.

Motivul abordării acestei teme este unul simplu, de a cerceta situaţia hotelurilor din republica noastră, de a face o comparaţie între servciile prestate de hotelurile din R.Moldova. De asemenea de a observa avantajele şi dezavantajele serviciilor prestate şi de a vedea ce se poate de implimentat şi îmbunătăţit în activitatea hotelieră din ţară.

Scopul lucrarii consta in analiza si determinatrea potentialului de crestere si dezvoltare a industriei ospitalitatii, deasemenea si studierea evolutiei sectorului de cazare, precum si argumentarea si prezentarea unor propuneri de imbunatatire si de o dezvoltare mai eficienta a sectorului de cazare.

I. Generalitați privind industria hotelieră

1.1 Scurt Istoric

Turismul este cunoscut ca fiind cea mai largă industrie. Veniturile sale au o proporţie semnificativă în economia multor ţări şi este una din cele mai mari producătoare de locuri de muncă.

Amploarea fenomenului turistic este ilustrat si de faptul ca, anual, peste 1,5 miliarde persoane, reprezentand aproape o treime din populatia globului, efectueaza calatorii in scopuri turistice, cheltuind peste 2000 miliarde $ SUA (din care peste 10 % pentru calatorii turistice in strainatate).

Turismul international reprezinta 25-30 % din comertul mondial de servicii.

Turismul ca fenomen social economic complex se amplaseaza la interferenta multor componente ale economiei nationale prin:

1. activitatea unitatilor de alimentatie publica;

2. activitatea intreprinderilor hoteliere;

3. activitatea intreprinderilor de transport

4. activitatea turoperatorilor si a altor agenti care sunt direct antrenati in desfasurarea activitatii turistice;

Indirect sunt angajati in deservirea turistilor:

1. agenti economici de constructie;

2. agricultura;

3. industria alimentara si usoara;

4. deferiti prestatori de serviicii auxiliare s.a..