Potențialul turistic al Județului Bacău și posibilități de valorificare a acestuia

ARGUMENT

Judetul Bacau, situat la intersectia unor importante mijloace de comunicatie, ocupa o suprafata de 662.052 hectare, reprezentand 2,8 % din teritoriul tarii. Intinzandu-se la 302 km departare de Bucuresti, pe drumul european E85, are granita cu judetele Covasna si Harghita la vest, cu judetul Vaslui la est, judetul Neamt la nord si judetul Vrancea la sud. Judetul este acoperit in proportie de 48,5% de teren arabil si 39,8% de paduri (fag, stejar, pin, molid, brad). Variatia reliefului arata distributia egala a muntilor, dealurilor, platourilor si campiilor, scazand in altitudine de la 1.664 m in vest (Muntii Tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului).

Dupa primul capitol in care am realizat o descriere a potentialului natural si antropic al zonei Bacaului, incheiata cu descrierea infrastructurii turistice(cai de acces, posibilitati de cazare, alimentatie, baza de tratament si agreement), am realizat o cercetare de piata prin care am analizat circulatia turistica in orasul Bacau prin intermediul unui chestionar. In urma interpretarii chestionarului s-au putut trage unele concluzii cu privire la circulatia turistica in judetul Bacau.

In primul rand majoritatea turistilor prefera sa efectueze deplasari turistice in afara orasului insotiti de familie. Pentru turismul intern formele de turism preferate sunt turismul de afaceri si turismul montan, urmate de turismul balnear. Principalele motive care au determinat alegerea judetul Bacau ca destinatie turistica au fost obiectivele turistice oferite si calitatea serviciilor de cazare si alimentatie publica. Mijlocul de transport preferat este autoturismul personal iar procurarea biletelor s-a facut prioritar prin intermediul unor agentii de turism. Principalele forme de agrement preferate sunt plimbarile in aer liber, parcurile de distractie si shoppingul iar principalele calitati solicitate personalului hotelier sunt politetea, profesionalismul si solicitudinea. Posibilitatile de cazare oferite de judetul Bacau sunt considerate bune iar prognoza pentru dezvoltarea turistica viitoare este ca aceasta se va dezvolta foarte mult. Majoritatea turistilor au efectuat aceasta deplasare turistica sub impulsul reclamelor urmarite la televiziune sau datorita ofertelor agentiilor de turism. Sumele cheltuite pentru aceste deplasari sunt intre 600 si 800 lei.

In ultimul capitol am conceput o actiune turistica de 3 zile si am intocmit documentatele specifice: comanda, analiza de pret, biletul de excursie, diagrama autocarului, programul excursiei.

Lucrarea se incheie cu o campanie publicitara pentru promovarea actiunii turistice propuse.

Capitolul 1.Potentialul si valorificarea turistica a judetului Bacau

1.1. Patrimoniu turistic natural al judetului Bacau

1.1.1. Asezare geografica si relief

Judetul Bacau este situat în partea central-estica a României, între 45° 55’ si 46° 40’ latitudine nordica si 26° 66’ si 27° 30’ longitudine estica si are o suprafata de 6 603 kilometri patrati (reprezentând 2,8% din suprafata totala a României) din care 42,2% este acoperita de paduri iar 55% de terenuri agricole. Diversitatea reliefului: campii, dealuri, vai , munti, varietatea formatiunilor vegetale, gama de culori si de forme, toate acestea reprezinta frumusetea acestor meleaguri. Este traversat de trei cursuri de rauri importante: Siret, Bistrita, Trotus. Varietatea peisajului, statiunile balneare, monumentele istorice si de arta confera judetului Bacau titlul de judet-turistic, principalele regiuni turistice fiind: Slanic-Moldova,Poiana-Sarata,Tg.Ocna,PoianaUzului.

Printre localitatile importante ale acestui judet se regasesc:

• Onesti

• Targu Ocna - aici exista cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat intr-o mina de sare. Acesta este folosit in tratarea bolilor aparatului respirator. In salile subterane se gasesc paturi, o pista de popice si terenuri de sport.

• Tescani – aici se organizeaza anual evenimente culturale cum ar fi: Tabara internationala de arta, Gala tinerilor artisti.

Marturiile arheologice ale Bacaului, situat pe cursul mijlociu al raului Siret, dateaza din paleolitic. Ele dovedesc nu numai existenta unei populatii active dar si legaturile stranse stabilite intre locuitorii acestor parti si oamenii din tot cuprinsul Moldovei, estul Transilvaniei si Tarii Romanesti (Wallachia). Conservarea urmelor paleolitice confirma existenta omului pe teritoriul judetului Bacau inainte de anul 10.000 i.Hr. Cele mai fascinante vestigii au fost dezgropate la Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, Targu-Trotus, Comanesti, etc. Mult mai numeroase sunt asezarile care dateaza din timpul Epocii de Bronz. Pana la aceasta data au fost descoperite 250 de asemenea asezari, unde s-au gasit numeroase si semnificative relicve ale triburilor dacice, creatori si mesageri ai culturii bronzului. In cateva asezari datand din Epoca Fierului s-au descoperit monede, cat si vase ceramice asemanatoare cu cele descoperite la Tomis si Histria. Au fost aduse la lumina frecvente vestigii ale civilizatiei romane. Existenta unor asezari bine organizate si intens populate in zona Bacaului este atestata in documente foarte vechi apartinand cancelariei domnesti a Moldovei.

Astazi, judetul Bacau, situat la intersectia unor importante mijloace de comunicatie, ocupa o suprafata de 662.052 hectare, reprezentand 2,8 % din teritoriul tarii. Intinzandu-se la 302 km departare de Bucuresti, pe drumul european E85, are granita cu judetele Covasna si Harghita la vest, cu judetul Vaslui la est judetul Neamt la nord si judetul Vrancea la sud. Judetul este acoperit in proportie de 48,5% de teren arabil si 39,8% de paduri (fag, stejar, pin, molid, brad). Variatia reliefului arata distributia egala a muntilor, dealurilor, platourilor si campiilor, scazand in altitudine de la 1.664 m in vest (Muntii tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului). Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului si din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale raurilor Bistrita, Tazlau, Uz si Siret. Daca in secolele XIV-XV Bacau era un important oras manufacturier si comercial, in aceasta regiune, in prima decada a secolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatarii si prelucrarii petrolului si a lemnului la scara industriala, cat si prima fabrica de hartie, textile si incaltaminte. Din punct de vedere al organizarii teritorial-administrative, judetul Bacau este alcatuit din 87 unitati teritorial-administrative, doua municipii (Bacau si Onesti), sase orase (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, and Targu-Ocna) si 79 de comune. In 31 august 1997, Municipiul Bacau, resedinta judetului Bacau, avea 208.556 locuitori, fiind al 12-lea oras din Romania din punct de vedere al numarului de locuitori. Populatia de 745.443 locuitori la 31 august 1997 plaseaza judetul Bacau pe locul sase dupa Municipiul Bucuresti, judetele Prahova, Iasi, Dolj si Constanta. Densitatea medie a populatiei in judetul Bacau este de 112,86 locuitori pe km patrat, cu cea mai mare densitate de 230 locuitori pe km patrat in zona industrializata.