Potențialul turistic al Județului Vâlcea

INTRODUCERE

România este o tară binecuvântată de Dumnezeu cu cele mai variate si pitoresti forme de relief: mare, fluviu, deltă, munti, dealuri si podisuri, câmpii si lunci, o tară cu bogatii si frumuseti, o tara cu o civilizatie multimilenara, cu un patrimoniu istoric si cultural considerabil, o tară unică prin farmecul si ospitalitatea locuitorilor săi, denumită de marele scriitor român Alexandru Vlahută "România pitorească" în una din operele sale, care poartă chiar acest nume. Fiind asezată geografic în zona sud-estică a Europei, frumoasa si bogata Românie a fost deopotrivă admirata si râvnită.

Aproape toate darurile cu care natura si oamenii au înzestrat România, s-au adunat pe meleagurile vâlcene. Un tinut anume făcut să ademenească drumetul, spectaculosul naturii - în fantastice alcatuiri precum cheile Bistritei si ale Oltului, plante si animale rare în rezervatiile naturale din muntii Coziei si din muntii Buila Vanturarită si Căpătânii, sunt ocrotite ca monumente ale naturii. Sate tihnite cu traditii pitoresti si neîntrecuti mesteri populari - la Horezu, Barbatesti Văideeni, la Bujoreni, Petresti, Vladesti sau Buzesti.

Asa cum scria Alexandru Vlahută în "România pitoreasca", referindu-se la plaiurile vâlcene, generoasa natură a dat acestui tinut "cu amândouă mâinile din toate frumusetile si din toate comorile cu care-i înzestrată Tara Românească".

Toată Valea Oltului, această mare cetate ocrotitoare a Românilor în zile de primejdie, este plină de amintiri istorice. Nu e zidire veche, ruină, movilă de pământ, de care sa nu fie legat un cântec, o legendă, un nume de viteaz. Aici îsi doarme somnul de veci, la Mănăstirea Cozia, Mircea Voievod. Tot aici, Mihai Viteazul îsi convoacă pentru ultima dată colaboratorii, hotărând asupra modalitătii de a continua lupta. La Govora asează Matei Basarab tipografia care avea să aducă prin cartile tiparite în limba română o adevarată renastere culturală a Tării Românesti.

Aici s-au acoperit de glorie pandurii lui Tudor Vladimirescu împotriva armatelor otomane. Aici a vibrat pentru prima dată, sub bagheta lui Anton Pann, imnul "Desteaptă-te române".

1.1. Prezentarea generală a judetului

Judeţul Vâlcea se află în partea central-sudică a României. Se întinde de-a lungul bazinului mijlociu al râului Olt, fiind înconjurat de Munţii Cozia la est şi Culmea Căpăţânii în vest.

Judeţul are o suprafaţă de 5,765 km (2.4% din suprafaţa totală a ţării) şi o populaţie de 413.570 locuitori.

Clima judeţului este temperat-continentală, cu slabe influente mediteraneene.

Reşedinţa judeţului este municipiul Râmnicu Vâlcea, situat la confluenţa râurilor Olt şi Olăneşti, la poalele dealurilor Capela, Petrişor şi Cetăţuia

1.1.2. Structura administrativă

Judetul este format din:

o Două municipii: Râmnicu Vâlcea şi Drăgăsani;

o Nouă oraşe: Horezu, Băile Olăneşti, Băile Govora, Călimăneşti, Ocnele Mari, Brezoi, Bălceşti, Băbeni, Berbeşti;

o 78 comune .

1.1.3. Prezentare generală a populaţiei judeţului Vâlcea

Conform rezultatelor preliminare ale recensamântului populatiei si al locuintelor din 18 martie 2002, judetul Vâlcea are o populatie de 413.570 locuitori, reprezentând 1,91% din populatia României, densitatea populatiei fiind de 71,7 locuitori/km2.

Potrivit acestor date, numarul locuitorilor din judetul Vâlcea este mai mic fata de recensamântul din anul 1992 cu 24.818 locuitori, respectiv cu 5,66%.

Scaderea numarului populatiei se datoreaza atât sporului natural negativ (diferenta dintre nascuti-vii si decedati), cât si soldului negativ al migratiei (diferenta dintre persoanele plecate din judetul Vâlcea în tara sau în strainatate, cu sau fara documente, si persoanele venite in judet):

Structura si evolutia populatiei judetului se prezinta astfel:

După Mediu România Vâlcea

Total 21.698.181 413.570

Urban 11.436.736 161.755

Rural 10.261.445 251.815

După Etnie România Vâlcea

Români 89,5 98,79

Maghiari 6,6 0,08

Rromi 2,5 0,93

Alte Nationalităţi 1,4 0,2