Potențialul turistic al orasulului Brașov

Introducere

Braşovul a devenit încă din secolul al XVI-lea, principalul centru economic prin care se realizau intensele legături dintre Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. În ultimele decenii, Braşovul s-a dezvoltat ca unul din principalele centre industriale ale ţării. În prezent economia judeţului Braşov este una foarte diversificată, cu accente puternice în domeniul industriei, o caracteristică deosebită a economiei locale fiind dată de prezenţa a aproape tuturor ramurilor industriale. În judeţul Braşov există mari posibilităţi pentru realizarea de investiţii, cei interesaţi având la dispoziţie o puternică şi diversificată baza tehnico-materială, forţă de muncă corespunzator calificată, piaţă de desfacere şi o legislaţie adecvată ce garantează drepturileinvestitorilor străini în România.

Judeţul Braşov este renumit pentru activităţile turistice şi potenţialul pe care acesta îl deţine în domeniu. La nivelul Regiunii de Dezvoltare 7 Centru, 43% dintre structurile turistice ale regiunii sunt concentrate în judeţul Braşov.

Peisajele montane deosebite, cu elemente rare de floră şi faună, au determinat crearea a două zone protejate pe teritoriul judeţului Braşov: Parcul Naţional Piatra Craiului cu un relief impunător şi specii rare de floră şi faună, şi Parcul Natural Bucegi care prezintă peisaje atractive cu spectaculoase văi glaciare.

Capitolul I

Asezare geografica

Judetul Brasov, al carui resedinta administrativa poarta acelasi nume, se gaseste in zona central-estica a Romaniei, la intresectia drumurilor comerciale care leaga Balcanii de restul Europei. Se intinde pe 5.363 km patrati, care reprezinta 2,2 % din teritoriul tarii.

Terenul agricol al judetului insumeaza 2.975,2 km patrati, adica 55,5% din suprafata agricola totala a judetului, din care 1.182 km patrati teren arabil care reprezinta 22% din suprafata agricola a judetului. Populatia judetului numara peste 636.400 locuitori. Densitatea de 120 locuitori/ km patrat situeaza Brasovul pe locul 7 in Romania.

Judetul Brasov detine unul dintre cele mai ridicate grade de urbanism din tara, 76,2 % din populatie traind in municipii si orase, si 23,8% in comune si sate. Populatia activa se ridica la cifra de 262,9 mii de persoane, si reprezinta 41,2% din totalul populatiei judetului, si este distribuita in sectoare de activitate dupa cum urmeaza: 49% in industrie, 15% in agrigultura, 6% in constructii si 30% in comert si servicii.

Municipiul Brasov, resedinta administrativa, are o populatie de peste 320.000 locuitori. 50% din populatia judetului este concentrata aici, de asemenea reprezinta 65% din populatia urbana a judetului.

Alte orase importante sunt: Fagaras (45 mii locuitori), Sacele (30 mii locuitori), Zarnesti (26,6 mii locuitori), Codlea (24.4 mii locuitori), Rasnov (16.4 mii locuitori), Victoria (10,7 mii locuitori), Predeal (6,9 mii locuitori), Rupea (6,2 mii locuitori).

Capitoul II

Istoric

Brasovul este amintit in 1234 sub numele de Corona, in 1252, ca Barasu, iar in 1288 este intalnit cu denumirea de Brasov.

Între 8 septembrie 1950 şi 24 decembrie 1960 s-a numit Oraşul Stalin, după Iosif Vissarionovici Stalin, şi a fost capitala Regiunii Stalin. A fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.

Braşov mai este cunoscut si cu denumitea de Kronstadt in germana si Brassó in maghiara.

Orasul s-a inaltat pe locul unor vechi asezari si fortificatii: neolitice, epoca bronzului si a fierului, in Valea Cetatii si Dealul Melcilor; dacice, din P-ta Sfatului si Pietrele lui Solomon; feudale timpurii, pe dealul Sprenghi.

Acest teritoriu a facut parte integranta din zona de etnogeneza a poporului roman. In evul mediu, locuitorii acestui spatiu - romani, maghiari, germani - au contribuit la dezvoltarea orasului si a mai multor targuri, cetati, sate.