Potențialul turistic al Transilvaniei

Introducere

Turism este cuvantul utilizat cel mai frecvent. El exprima o activitate complexa care presupune deplasarea, stationarea de la cateva ore la mai multe zile si realizarea intr-o localitate, pe un traseu sau intr-o regiune a unui scop precum recreerea, odihna, tratamente balneare, instructia specifica, manifestari stiintifice sau de afaceri.Deci, turismul include prestarea de servicii si activitati pe care turistul le desfasoara cotidian prin meserie sau calificare.

Turismul reprezinta un proces social complex cu puternice angajari economice iar in ultimul timp si de protejare si conservare a mediului. Implica cel putin trei directii distincte care se interfereaza spatial, temporal si ca scop.

De-a lungul anilor s-au folosit diverse definitii. Hunziker si Krapf definesc pentru prima data turismul ca fiind o suma de realitati si fenomene care rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara domiciliului lor, atata timp cat deplasarea si sejurul nu sunt motivate printr-o stabilire permanenta si o activitate lucrativa oarecare. Aceasta definitie este incompleta intrucat nu sunt cuprinse activitatile turistice cu timp limitat care se realizeaza in cadrul marilor asezari ( ex.: excursie cu elevii la Gradina Zoologica Baneasa sau la unul din marile muzee ).

OMT ( Organizatia Mondiala a Turismului ) da in 1991 o definitie cuprinzatoare a turismului conform careia turismul reprezinta activitatile efectuate de o persoana ce calatoreste in afara mediului sau obisnuit pentru o perioada de timp nespecificata al carui scop principal de calatorie este altul decat cel de a efectua o activitate remunerata in interiorul locului vizitat. Turismul exprima astfel un fenomen datorita caruia un numar din ce in ce mai mare de personae parasesc temporar, de regula pentru mai mult de 24 de ore locul domiciliului stabil pentru a efectua sau presta activitati neremunerate transformandu-se in consummator de bunuri si servicii in alte localitati sau tari.

Tremenul de turism provine din termenul englezesc To Tour – a calatori, a colinda, avand deci semnificatia de excursie. Tremenul are semnificatii asemanatoare si in franceza ( tour ) , greaca ( tournos ) si ebraica ( tur ).

Patrimoniul turistic reprezinta ansamblul de elemente naturale, sociale, economice, culturale, dar si totalitatea amenajarilor ( cai de comunicatie, baza de cazare, odihna, tratament, masa, amenajari pentru distractii si instructie ) destinate activitatilor turistice de pe un teritoriu ( oras, judet, regiune, tara ).

Potentialul turistic constituie ansamblul elementelor naturale si antropice de pe un teritoriu care starnesc interesul turistilor conducand la realizarea unor activitati turistice. In functie de gradul de recunoastere se poate separa un potential turistic latent( elementele exista, dar sunt putin cunoscute) si potential turistic cunoscut ( ansamblul de elemente de pe un teritoriu care sunt stiute, popularizate si conduc la organizarea de activitati turistice), iar in functie de specificul obiectivelor in potential turistic natural ( elemente naturale care sunt introduse in cadrul activitatilor turistice) si potential turistic antropic ( vestigii arheologice, monomente istorice, de arhitectura, arta, etnografie, economie, constructii etc. cu valoare turistica- adica elemente datorate activitatii omului de-a lungul timpului).

Obiectivul turistic este orice element natural , economic, social, cultural care prezinta un interes de cunoastere sau folosire de catre o masa de oameni pentru care se infaptuieste o activitate turistica; este un component de baza in oferta turistica. Obiectivele turistice se clasifica in doua mari categorii: naturale si antropice.

CAPITOLUL I POTENTIALUL NATURAL AL ZONEI TRANSILVANIA

1.1. Relief

S-a format prin scufundarea lenta si in etape a bazinului transilvan, pana la adancimi de circa 4500m si sedimentarea indelungata a acestuia(pana in cuaternar)

-Datorita inaltatii muntilor vulcanici din Orientali, stratele geologice au suferit o usoara deformare(din cauza presiunilor laterale) formandu-se pe marginile depresiunii cute diapire, care contin zacaminte de sare, iar in centrul ei bombari ale straturilor sub forma de domuri(in care s-au acumulat cantitati importante de gaz metan).

-Petrografie: stratele geologice sunt alcatuite din roci sedimentare, necutate moi: argile, marne, nisipuri, gresii usor consolidate.

-Relieful: are altitudini variabile, in zonele marginale pot depasi 1000m(1080m in Dealul Becheci), iar in partea centrala nu depasesc 500-600m

-Depresiunea are o fragmentare deluroasa si colinara, avand doua subunitati cu aspect diferit: o zona marginala cu dealuri mai inalte si depresiuni submontane si o zona centrala cu aspect de podis deluros

-Se remarca multimea proceselor geomorfologice actuale: alunecari de teren, eroziunea torentiala, din cauza substratului argilo-marnos(roci moi, friabile)

-Relieful structural: se remarca in centrul depresiunii pplatouri structurale si vai asimetrice(ca unversant abrupt si unul prelung), iar pe marginea estica exista dealuri cutate asemanatoare Subcarpatilor, cu o structura de cute diapire

Subunitati:

I Zona dealurilor si depresiunilor marginale:

1 Subcarpatii interni ai Transilvaniei:

-Cuprind inaltimi de peste 1000m

-Sunt alcatuiti din doua siruri de dealuri cutate( Dealul Becheci, Dealul Sieului, Dealul Siclodului), ce inched la exterior doua siruri de depresiuni, interne, situate langa munte si intracolinare, situate la contactul cu podisul( Depresiunea Praid, Depresiunea Odorhei, Depresiunea Bistritei)

-Au structura de cute diapire(asemanatoare subcarpatilor) si resurse de sare.

2 Latura sudica:

-Depresiunea Fagaras-strabatuta de Olt

-Depresiunea Sibiu- strabatuta de Cibin(afluient al Oltului)

3 Latura vestica: cuprinde o serie de depresiuni alungite in lungul vailor:

-Culoarul Turzii

-Culoarul Alba Iulia-Turda( Culoarul Aries-Mures-Strei), cea mai joasa si mai neteda subunitate a depresiunii

-Depresiunea Iara

-Depresiunea Huedin

-Depresiunea Almas

-Aceste depresiuni sunt intrerupte de dealuri: Dealul Mahaceni, Dealul Feleacului

4 Latura Nordica:

-Depresiunea Lapus, inchisa de Culmea Breaza

-Depresiunea Bistritei, inchisa la sud de magura Sieului

II Zona de podis- cuprinde trei subunitati:

1 Podisul Somesan

- situat in nord

-delimitat de Somes la sud(format din Somesul Mare si Soemsul Mic, unite la Dej) si Jugul Intracarpatic in nord

-are altitudini de 500-600m si o fragmentare deluroasa

-are resurse de carbine brun

-culturi agricole pe vai

2 Campia Transilvaniei

-situata in centru

-cu altitudini de 500m si fragmentare colinara

-are soluri fertile, fiind intens utilizate agricol

-se remarca exploatarile de gaz metan la nord de Mures

3 Podisul Tarnavelor:

-situat in sud, intre Mures si Olt

-strabatut de cele doua Tarnave(Tarnava Mare si Tarnava Mica)

-are altitudini intre 500-600m

-este o zona inalta si bine impadurita

-exploatari de gaz metan in bazinul Muresului

-cuprinde doua subunitati:Podisul Hartibaciului(V) si Podisul Secaselor(E), strabatute de raurile cu aceleasi nume.

1.2.Clima.

Caracteristicile elementelor climatice. Temperatura şi precipitaţiile sunt elemente determinante în aspectul stărilor vremii, adică a situaţiilor concrete ce se succedă zi de zi tot timpul anului. Pentru a defini anumiţi indicatori sintetici, cu valabilitate mai îndelungată; se folosesc mediile de temperatură, de precipitaţii etc. Acestea ilustrează caracteristicile climei.

Temperatura medie anuală scade uşor de la sud (11°C) spre nord (8,5°C); după cum scade şi în altitudine (6°C la 1 000 m altitudine, 0°C la peste 2 200 m).

Precipitaţiile atmosferice scad în medie de la vest la est (630 mm – 400mm), şi cresc cu altitudinea. În ţinuturile deluroase cad 600-800 mm precipitaţii pe an.

1.3.Hidrografia.

Reteaua hidrografica: este formata din rauri majore si afluientii lor: Somes (format din Somesul Mare si Somesul Mic), Mures, cu afluientii principali: Ariesul, Ampoiul, Tarnava( cu Tarnava Mare si Tarnava Mica, ce se unesc la Blaj), Streiul, Oltul cu Cibinul si Hartibaciul

Lacuri

• Lacul Lala Mare-(langa vf. Ineu, la 2.279 m altitudine), unul dintre cele mai frumoase lacuri alpine din Romania;

• Lacul Lala Mica; Lacul Ineu;

• Lacul Cetatele-(sau 'Taul Caianului'), langa Caianul Mic, ocrotit de lege;

• Lacul Colibita-baraj artificial, (in Muntii Bargaului);

• 'Taul zanelor'-o rezervatie complexa.

• ezerul Ighielului-(la 22 km de Ighiu), cel mai întins lac carstic din Romania de pe cursul superior al raului cu acelasi nume, în sudul Muntilor Trascau (la 924 m altitudine);

• Iezerul sureanu-rezervatie stiintifica complexa (la 1790 m altitudine), în nordul Muntilor Sureanu;

• Lacurile de acumulare:-Oasa (de 460 ha, la 33 km de sugag), Tau, Nedeiu;

• Lacurile de la Ocna Mures-(pe masive de sare).

• Lacul Legii-rezervatie faunistica langa satul Legii, un domeniu preferat al lumi pasarilor de balta migratoare;

• Lacul Stiucii-rezervatie ornitologica, (la 4-5 km de Gherla), o 'Delta în miniatura';

• Lacul Geaca-rezervatie ornitologica, (la 3 km nord-est de Mociu), pe soseaua Cluj Napoca-Reghin, cu specii rare de pasari;

• Lacul Fantanelor-pe cursul superior al Somesului Cald, antropic cu scop hidroenergetic;

• Lacul Floroiu-(la 20 km de Valea Draganului), antropic cu scop hidroenergetic;

• Lacul Tatnita-antropic cu scop hidroenergetic;

• Turda-antropo-salin, ce formeaza complexe lacustre;

• Cojocna-antropo-salin, ce formeaza complexe lacustre;

• Ocna Dejului-antropo-salin, ce formeaza complexe lacustre;

• Sic-antropo-salin, ce formeaza complexe lacustre.