Prezentarea destinației turistice Piatra Neamț

Introducere

Piatra Neamt este un oras de munte situat in nord-estul Romaniei, fiind unul din cele mai vechi orase din Moldova avand o varsta de peste 2000 de ani(fosta asezare geto-dacica). Orasul de 105.000 locuitori in 2006, este resedinta judetului Neamt si datorita frumusetii arhitectonice cat si a reliefului a capatat denumirea de Perla Moldovei.

Primele mentiuni scrise despre aceasta asezare sunt datorate Cronicii rusesti (cca.1387-1392) si documentelor ocazionate de expeditia regelui Sigismund de Luxemburg in Moldova in anul 1395. Dintre documentele interne, este mentionat actul din 31 iulie 1431, prin care Alexandru cel Bun a daruit Manastirii Bistrita doua prisaci si o "casa a lui Craciun de la Piatra".

Istoricul orașului Piatra Neamț

Regiunea Piatra-Neamt a fost locuita din cele mai vechi timpuri datorita unui mediu natural favorabil, care a contribuit la dezvoltarea unei civilizatii prospere.

Descoperiri arheologice de o inestimabila valoare redau imaginea completa a unei populatii cu un ridicat standard de viata si cu un rafinament artistic exceptional, care a dat nastere, cu milenii an urma Culturii Cucuteni. Cea mai veche asezare descoperita pe raza orasului Piatra-Neamt este cea de la Poiana Ciresului si care apartine mezoliticului (cca. 12.000 i.e.n.).

Sapaturile arheologice efectuate atesta locuiri stravechi, la Batca Doamnei, Ciritei, Lutarie, Valeni-Bolovoaia, Cozla si Darmanesti, unde au fost descoperite fragmente de ceramica, obiecte de piatra si silex apartinand civilizatiei Cucuteni (cca. 3.600 - 2.600 i.e.n.), epocii bronzului (mileniul II i.e.n.) si civilizatiei geto-dacice (sec. II i.e.n. - II e.n.). In urma sapaturilor efectuate an anii '50, au fost descoperite importante vestigii medievale la Batca Doamnei si la Curtea Domneasca.

Daca civilizatia eneolitica si-a facut simtita prezenta prin frumusetea ornamentatiei ceramicii pictate si prin formele acesteia, civilizatia geto-dacica a daruit unul dintre cele mai importante capitole ale istoriei orasului prin dezvoltarea pe care au cunoscut-o asezarile fortificate de la Batca Doamnei, Cozla si Calu (sec. I i.e.n. - I e.n.). Acest fapt denota existenta unui puternic centru politic, economic si spiritual, Petrodava fiind anscrisa de catre Claudiu Ptolemeu an cunoscuta sa Geographica. Dupa cucerirea ei de catre romani, asezarea si-a ancetat existenta, dar urmele descoperite atesta continuarea locuirii pe teritoriul municipiului. Astfel, un nivel de locuire al asezarii de la Lutarie dateaza din secolele V-VI.

Primele mentiuni scrise despre aceasta asezare sunt datorate Cronicii rusesti (cca.1387-1392) si documentelor ocazionate de expeditia regelui Sigismund de Luxemburg in Moldova an anul 1395. Dintre documentele interne, este mentionat actul din 31 iulie 1431, prin care Alexandru cel Bun a daruit Manastirii Bistrita doua prisaci si o "casa a lui Craciun de la Piatra".

La inceputul veacului al XVII-lea targul Piatra era un centru de productie agricola si mestesugareasca. Cu timpul activitatile mestesugaresti si comerciale s-au diversificat, astfel ca sfarsitul sec. al XVIII-lea si anceputul sec. al XIX-lea impune Piatra ca cel mai important centru urban si comercial al tinutului Neamt. La 8 noiembrie 1841 Gheorghe Asachi isi deschidea "moara" de hartie, prima de acest fel din Moldova, iar din 1852 va functiona si fabrica de postav si sumane a familiei Grulich. Apar apoi fabrici de cherestea, sapun, chibrituri, bere, mori, dezvoltarea orasului ducand la construirea caii ferate Piatra-Neamt - Bacau (15 februarie 1885) si deschiderea filialei locale a Bancii Nationale. In 1832 este amintita prima scoala publica, iar in 1871 se construieste primul "teatru" din Piatra-Neamt.

Orasul Piatra Neamt este mentionat documentar pentru prima data in 1387 sub numele de Kamena (Piatra) intr-o lista a oraselor mentinuta de rusi. In anul 1431 apare sub denumirea de Targul de la Piatra lui Craciun dar statutul de targ domnesc il primeste doar in anul 1453. Curtea domneasca de aici construita de Stefan Cel Mare este mentionata in mai multe randuri (1552, 1570, 1594).