Prezentarea Judetului Cluj

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Prezentarea Judetului Cluj.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 27 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

Capitolul 1:Cadrul natural si socio-economic
1.1.Asezare
1.2.Accesibilitate si infrastructura
1.3.Cadrul natural
1.4.Cadrul socio-economic
1.5.Resurse turistice
Capitolul2:Analiza bazei tehnico-materiale si a circulatiei turistice
2.1.Unitati de cazare
2.2.Unitati de alimentatie
2.3.Structuri de agrement/tratament
2.4.Numar turisti
2.5.Numar innoptari
2.6.Durata medie a sejurului
2.7.Densitatea circulatiei turistice
2.8.Gradul de ocupare
2.9.Preferinta relativa pentru turism
Capitolul3:Proiecte de dezvoltare a turismului
3.1.Proiecte existente
Capitolul 4:Strategii de dezvoltare a turismului in judetul Cluj
4.1.Analiza SWOT

Extras din document

Capitolul 1:Cadrul natural si socio-economic

Judeţul Cluj este unul dintre cele mai dezvoltate judeţe ale României. Potenţialul său economic este dat de resursele locale, tradiţia şi experienţa de durată în majoritatea sectoarelor.

Importantă este şi poziţia sa de lider al comerţului în Transilvania, datorită aşezării sale favorabile, la intersecţia rutelor comerciale importante care leagă Europa Centrală de zona Balcanilor.

Judeţul Cluj cuprinde cinci municipii: Cluj - Napoca, Turda, Dej, Câmpia Turzii şi

Gherla, un oraş - Huedin, 75 comune şi 420 de sate.

1.1Asezare

Judeţul Cluj se situează în jumătatea nord-vestică a ţării, între paralelele de 47°28'44" în nord şi 46°24'47" în sud, respectiv meridianele de 23°39'22" în vest şi 24°13'46" în est. Se întinde pe o suprafaţă de 6674 kmp desfăşurată în zona de contact a trei unităţi naturale rerezentative : Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Cîmpia Transilvaniei şi se învecinează la nord-est cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la est cu judeţul Mureş, la sud cu judeţul Alba, iar la vest cu judeţele Bihor şi Sălaj.Relieful este predominant deluros şi muntos, altitudinile maxime înregistrîndu-se în masivele Vlădeasa 1842 m şi Muntele Mare 1826 m , iar altitudinea minimă la ieşirea Someşului din judeţ 227m.

1.2.Accesibilitate si infrastructura

Municipiul are acces direct la magistralele feroviare şi rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele oraşe ale ţări şi centrele regionale, atât pentru călători cât şi pentru marfă.Cluj-Napoca este traversat de drumul european E 60 (Bucureşti - Oradea - Budapesta - Viena). Totuşi, lipsa legăturilor rutiere cu Coridorul 4 European (Arad - Deva - Alba Iulia - Târgu-Mureş - Braşov - Bucureşti - Constanţa) împiedică intrarea oraşului în circuitul european. De asemenea, lipsa interconectării rapide cu partea de est (în special nord-est) a ţării (Coridorul 9 European) privează Clujul de legăturile necesare cu aria sa de influenţă economică. Abundenţa fluxului de tranzit şi transport de marfă, coroborată cu lipsa unei şosele de centură adecvate, augumentează traficul intern, perturbând circulaţia în municipiu şi ridicând gradul de poluare.

Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate oraşele

principalele din România, întreţinute de compania naţională de transport feroviar de călători, CFR. Concomitent, există şi două trenuri internaţionale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta (Corona şi Ady Endre). Gara Centrală asigură transportul feroviar spre Bucureşti şi multe alte oraşe principale româneşti, prin linii Intercity şi Săgeata Albastră. Se poate menţiona că în anul 2007 prin gara oraşului au trecut 8 milioane pasageri. Oraşul dispune şi de două gări secundare, Gara Mică Cluj-Napoca (situată în imediata apropiere a Gării Centrale) şi Cluj-Napoca Est.Clujul este deservit de un aeroport internaţional, Someşeni, amplasat în partea estică a oraşului, între strada Traian Vuia şi albia râului Someşul Mic (la 6 km distanţă de centrul oraşului). Aeroportul asigură anual un trafic de aproximativ 250 000 de pasageri, din care două treimi pe cursele internaţionale.

Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipaţi cu facilităţi moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Transportul în comun se realizează pe 342 km din reţeaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii autobuz, troleibuz şi tramvai (v. situl regiei de transport în comun). Sistemul de taximetrie se dovedeşte a fi de asemenea foarte performant.În 2004 au început lucrările la o nouă autostradă, pe ruta Bucureşti - Braşov - Cluj-Napoca Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfăşurat în estul Uniunii Europene. În zona municipiului, autostrada se plasează pe traseul Mihai Viteazu - Ciurila - Petreşti, urmând să se racordeze la DN1 în localitatea Gilău, la 15 km vest de Cluj-Napoca.

În 2005, lucrările la Autostrada Transilvania au fost sistate din lipsă de finanţare din partea Guvernului, însă au fost reluate începând cu aprilie 2006 odată cu resemnarea contractului întreGuvernul României şi compania americană Bechtel. În perioada imediat următoare, se prevede realizarea unei centuri ocolitoare a oraşului, cu rolurile de a decongestiona traficul din centrul oraşului şi a preîntâmpina accidentele care au loc pe Calea Turzii.

1.3.Cadrul natural

RELIEFUL

Judeţul Cluj are o suprafaţă de 6.674 km², reprezentând 2,8% din teritoriul României. Aspectul reliefului este în principal colinar şi deluros (mai mult de două treimi din suprafata) şi muntos. Unitătile deluroase aparţin Podişului Transilvaniei (Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei),iar munţii sunt reprezentaţi de subunitatile Munţilor Apuseni.Muntii,situati in partea de sud - vest a judeţului,care ocupa mai puţin de o treime din suprafaţa judeţului,fac parte din grupa Munţilor Apuseni,având o mare complexitate din punct de vedere geologic,fiind alcătuiţi din toate tipurile de roci si formând un adevărat mozaic petrografic. Munţii Apuseni sunt reprezentaţi de masivele Vlădeasa (1836 m) si Muntele Mare (1826 m), precum si de Munţii Gilăului,respectiv extremitatea nordică a Munţilor Trascaului.Zona deluroasă cuprinde partea sud-estică a Podişului Someşan,pe cea nord-vestică a Câmpiei Transilvaniei,precum şi masivul Feleacului cu o altitudine de 832 m.Podişul Someşan include mai multe subunităţi.Dintre acestea, unele apar ca depresiuni de contact cu muntele (Huedin si Iara).Se pot identifica si anumite culoare depresionare cum ar fi Alba Iulia-Turda precum si culoarul Someşului Mic (in zona Dej).Culoarul Someşul Mic se dezvoltă din localitatea Gilău, situata la confluenţa Someşului Cald cu Someşul Rece.O prima lărgire importantă a văii are loc pe distanţa Apahida-Bonţida,următoarea lărgire,fiind cea din zona municipiului Dej.Pe margini, o dată cu ridicarea zonei montane, s-au activat cutele diapire,care adăpostesc în interiorul lor sâmburi de sare şi care au ajuns până la suprafaţa la Turda,Ocna Dej,Cojocna.Câmpiile ca treaptă de relief cu valori sub 200 m,lipsesc integral din judeţul Cluj,acestea fiind suplinite de luncile râurilor Someş şi Arieş.Altitudinea minimă din judeţul Cluj este de 227 m şi se înregistrează la ieşirea Someşului din judeţ.

Fisiere in arhiva (1):

  • Prezentarea Judetului Cluj.doc

Alte informatii

Universitatea Romano-Americana