Prezentarea stațiunii Sovata

INTRODUCERE

Turismul este una din cele mai importante ramuri ale economiei, fiind un important generator de locuri de muncă, şi constituind o bună sursă de venituri pentru orice ţară ce dispune de resurse turistice, corespunzător utilizate. Impactul pe care îl poate avea turismul asupra unei zone poate fi de ordin pozitiv sau negativ. Impactul pozitiv se poate exprima prin scăderea diferenţelor dintre categoriile socio-profesionale din punct de vedere al veniturilor realizate, asigurarea şi dezvoltarea progresului social prin creşterea curăţeniei, a igienei publice, creşterea viabilităţii unor localităţi care dispun de resurse naturale reduse, realizarea unor dotări corespunzătoare unde este necesar, încurajarea activităţilor tradiţionale, diversificarea formelor de artizanat, creşterea numărului de unităţi de cazare. Deşi impactul pozitiv este unul încurajator, nu trebuie neglijat nici impactul negativ, motiv pentru care în dezvoltarea turismului trebuie urmăriţi anumiţi paşi pentru a nu altera mediul înconjurător sau cultura şi tradiţiile comunităţilor locale, lucru ce se poate realiza prin intermediul ecoturismului.

Turismul de tratament ocupă o poziţie deosebită în cadrul turismului intern şi internaţional, cura balneară având funcţii complexe ce pot fi adaptate la toate cerinţele ştiinţei medicale datorită faptului că prin terapia balneo-fizică se tratează aşa numitele “boli ale civilizaţiei”. Este bine cunoscut că atât pe plan mondial cât şi în ţara noastră, se înregistrează o creştere de viaţă, ceea ce presupune o solicitare a organismului, în special în mediul urban, conducând la apariţia a noi aspecte ale morbidităţii populaţiei.

În asemenea condiţii, vacanţele de sănătate şi respectiv curele balneo-climaterice devin parte integrantă a sistemului de ocrotire a sănătăţii, un instrument prin care se pot realiza obiective multiple şi complexe.

Factorii terapeutici naturali sunt consideraţi în prezent, pe de o parte remedii cu o valoare deosebită, în unele staţiuni fiind indispesabili, de neînlocuit în realizarea unor efecte profilactice, terapeutice şi de recuperare, iar pe de altă parte, o alternativă a terapiei cu mijloace farmacologice, medicamentoase.

Capitolul I. Consideraţii generale

1.1 Poziţie geografică şi accesibilitate

Staţiunea balneoclimaterică Sovata se află în partea de est a judeţului Mureş, la o distanţă de 62 km fata de Municipiul Târgu Mureş (DN E60), la 60 km de Gheorgheni (13B), la 42 km de Odorheiul Secuiesc (13A), la 400 km de Bucureşti (DN E60) şi la 600 km de Budapesta (Ungaria).

Staţiunea Sovata se găseşte în Carpaţii Orientali din Munţii Gurghiu, la o altitudine de 436- 610m. Se află limitată în partea de est de Munţii Căpâlna(715m), în sud Piatra Siclod(1028m), în vest de Munţii Becheci(1078), iar în nord, nord – est de Căpeţi şi Vf. Cireşul(956m).

Depresiunea Praid- Sovata, în care se află localitatea, face parte din depresiunile de tip subcarpatic din estul Podişului Tîrnavelor, care, împreună cu dealurile Bichiş - Firtuş - Şiclod, fac legătura cu lanţul eruptiv Gurghiu-Harghita.

Sovata este o staţiune balneo-climaterică cu funcţionare permanentă, fiind renumită pentru lacurile sale cu ape tămăduitoare. Lacul Ursu format în anul 1875 este unul din cele mai mari lacuri sărate heliotermale din Europa.

În staţiune se poate ajunge cu mai multe mijloace de transport, astfel:

*cu trenul:

- pe ruta Bucureşti - Oradea, cu schimbare la Blaj sau Teiuş, spre Praid, până la gara Sovata, apoi cu autobuzul până în staţiune (4 km);

- pe ruta Târgu Mureş - Băile Sovata (gara mică), pe linie îngustă (74 km), apoi cu autobuzul (2,5 km);

- pe ruta Bucureşti - Oradea, până la Sighişoara, apoi cu autobuzul (69 km, curse regulate);

- pe ruta Deda - Târgu Mureş - Războieni, până la Târgu Mureş, apoi cu autobuzul (64 km, curse regulate) sau cu trenul pe linia îngustă.

*cu mijloace auto:

- E15 de la Sighişoara sau de la Târgu Mureş, până la Bălăuşeri, apoi DN 13 A, prin Sangeorgiu de Pădure până la Sovata (Bălăuşeri - Sovata, 36 km);

- DN 15 sau DN 15 A până la Reghin, apoi drum modernizat, prin Eremitu, până la Sovata (44 km);

- DN 13 A de la Odorheiu Secuiesc prin Corund şi Praid (43 km);

- DN 12 sau DN 12 C până la Gheorgheni, apoi DN 13 B, prin Bucin, până la Praid (54 km) şi DN 13 A până în oraşul Sovata (6 km).

*cu avionul:

- pe ruta Bucureşti - Târgu Mureş, apoi cu autobuzul.

1.2 Infrastructura

De-a lungul anilor, în stațiunea Sovata au fost construite un număr de 15 străzi, pe o lungime de 11.382 de metri, au fost modernizate şase alei pietonale pe o lungime de 3.127 de metri şi încă trei poduri au fost reabilitate pana in anul 2011.

Etapele modernizării infrastructurii, au fost următoarele:

- 2001-2003: modernizarea bazei de tratament a Hotelului Danubius-Sovata

- 2007: construirea Centrului de Conferinţe

- 2008: modernizarea ştrandului Lacul Ursu

- 2009 - 2010: refacerea drumurilor în staţiune, renovare/construire vile, amenajarea împrejurimilor lacului Ursu

- 2010 - 2011: construirea etajului spa-wellness a Hotelului Danubius-Sovata