Prezentarea turistică a zonei Dobrogea - litoralul Mării Negre

1.Introducere

Podisul Dobrogei impreuna cu litoralul Marii Negre sunt rezultatul unei evolutii indelungate si complexe, determinate de evolutia gennerala a scoartei terestre (dinamica placilor tectonice, miscarile de cutare, specificul geologic al teritoriului si actiunea agentilor externi). Individualiatatea geografica a podisului Dobrogei este data de urmatoarele elemente: rocile dure (granite, cuartite, sisturi verzi) care asigura Dobrogei un relief rigid, la care se adauga o fragmentare redusa, vechimea si caracterul usor ondulat al principalelor forme de relief.

Asezare - Este limitată la nord de Delta Dunării şi de Munţii Măcinului, la est de Marea Neagră, vest de Dunărea de Jos, iar la sud cuprinde judeţele Dobrici şi Silistra. In partea sa estica este bordata de o salba de statiuni pe litoralul Marii Negre (Costinesti, Mamaia, Saturn, Venus, Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp) cu plaje intinse, nisipuri si ape sarate.

2.Resurse turistice naturale

Spaţiul dobrogean, situat între apele bătrânului Danubiu şi "marea cea mare" a păstrat de-a lungul secolelor peisaje şi obiective naturale de valoare ştiinţifică deosebită, care pentru a fi protejate şi conservate au fost declarate arii protejate sau monumente ale naturii:

• relieful carstic al rezervaţiei complexe Cheia: peşterile La Adam, Gura Dobrogei, La Izvor, Liliecilor - comuna Târguşor (valea Casimcei);

• peştera Limanu şi dunele de la 2 Mai - comuna Limanu

• peştera Movile - municipiul Mangalia;

• reciful neojurasic de la Topalu;

• dunele marine de la Agigea;

• locurile fosilifere de la Cernavodă, Seimenii Mari, Aliman, Movila Banului;

• pădurile de la Hagieni, Dumbrăveni, Esechioi, Canaraua Fetii;

• rezervaţiile naturale Vama Veche - 2 Mai (acvatoriu litoral marin), Valul lui Traian, lacul Agigea ş. a.;

• lacurile Techirghiol, Siutghiol, Istria, Nuntaşi, Taşaul;

• zona de litoral între Mamaia şi Vama Veche.

• aspectele peisagistice ale Munţilor Măcin, vechi, tociţi, cu altitudinea maximă de 467 m în vârful Ţuţuiatu, interesanţi mai ales datorită vârstei lor şi a diferenţei de nivel faţă de zona înconjurătoare;

• reţeaua hidrografică reprezintă o atracţie turistică deosebită prin fluviul Dunărea şi bălţile sale, la care se adaugă şi râurile interioare Teliţa, Taiţa, Salva şi Casimcea;

• fondul forestier, în care predomină pădurile mixte de foioase (stejar, frasin, ulm, tei, carpen), ce îmbogăţesc frumuseţea peisajului în zonele Babadag, Luncaviţa (rezervaţie naturală), Topolog, Pricopan, Niculiţel (rezervaţie naturală), constituind în acelaşi timp adăpost pentru numeroase specii de animale, unele cu valoare cinegetică;

• speciile faunistice cu valoare cinegetică (mistreţ, căprior, lup, vulpe, fazan, prepeliţă şi fauna acvatică de pe râurile interioare şi Dunăre, importantă pentru pescuitul sportiv şi industrial;

• rezervaţiile naturale de la Turcoaia (Dealul Bujoarelor) şi Agighiol, Babadag (rezervaţie botanică Korum Tarla, rezervaţie de liliac), Ciucurova (rezervaţia de liliac);

• Rezervaţia Biosferei Delta Dunării unică în Europa şi în lume, prin:

- originalitatea şi spectaculozitatea peisajului, în care se asociază terenuri mlăştinoase, suprafeţe acvatice, grinduri marine şi fluviale, păduri de stejar şi zăvoaie de sălcii şi plop, plaja mării şi dunele de nisip;

- alternanţa zonelor aride cu cele exotice;

- o faună bogată, specifică: păsări (circa 280 specii variate ca origine geografică şi interes ştiinţific), cu valoare estetică şi cinegetică (lebăda cântătoare, egreta, lebăda mută, marele cormoran, raţa mandarină, bâtlanul alb, pelicanul, piciorongul, vulturul cu coadă albă ş,a), fauna piscicolă, cu importanţă ştiinţifică, economică şi cinegetică (cega, morunul, păstruga, heringul, crapul, plătica ş,a), fauna pădurilor, de interes cinegetic (vidra, bizamul, iepurele, mistreţul, vulpea ş.a);

- plajele de pe litoralul marin deltaic (de la Sulina la Sfântul Gheorghe), cu nisip fin şi pantă de imersiune redusă, cu un bioclimat excitant - solicitant, numărul zilelor cu soare, pe lună, depăşind 12-19 în sezonul estival;

- oglinzile de apă (braţele Dunării, gârlele şi lacurile) care reprezintă atât locuri pentru excursii, cât şi căi de acces sau de circulaţie turistică în deltă;

- factorii de climă - favorizează practicarea turismului, de primăvara până toamna, datorită regimului termic ridicat (temperatura medie 110C), precipitaţiilor reduse (350 - 400 mm/an), duratei mari de strălucire soarelui (23.600 ore/an).

Relieful

In Dobrogea se gasesc muntii Macin, cu Varful Greci 467 m altitudine, Culmea Niculitelului, Dealurile Tulcei, care se termina ca o peninsula intre mlastinile Deltei si Laguna Razim, depresiunea Nalbont, podisul Babadagului, delimitat la sud de valea raului Slava, podisul Casincei, care se desfasoara intre valea raului Slava la nord si linia Harsova-Capul Midia si podisul Dobrogei de sud cu altitudini joase care la randul lui cuprinde Podisul Medgidiei, Podisul Oltinei, si Podisul Negru-Voda. In partea de est, Podisul Dobrogei de Sud se continua cu zona litorala inalta, care se termina catre Marea Neagra, printr-o faleza.