Produse tematice în Carpații Occidentali

Argument

Patrimoniul turistic actual al Carpaţilor Occidentali se poate dezvolta şi moderniza şi prin activităţile de valorificare şi promovare a zonelor turistice în contextul adoptării principiilor de dezvoltare durabilă şi a globalizării serviciilor turistice.

Cu cât aceste resurse sunt mai variate şi mai complexe, cu atât interesul turistice pentru ele este mai mare, iar activităţile turistice pe care le generează sunt mai valoroase şi mai atractive răspunzând multor motivaţi turistice.

Studiul de faţă şi-a propus să prezinte relaţia care există între resursele naturale şi culturale şi traseele turistice din Carparţii Occidentali. Realizarea lui s-a bazat pe o bogată documentaţie bibliografică şi unele analize statistice de pe teren. Aplicarea principiilor actuale de dezvoltare a turismului în zonele turistice a condus la înlocuirea denumirii româneşti a acestora cu unele denumiri fanteziste sau străine dintre care unele mai încurcă pe turişti.

Originea acestui studiu rezultă din prezentarea unor zone turistice din Carpaţii Occidentali. Valorificarea prin turism şi promovarea celor mai originale şi pitoreşti zone turistice au în vedere armonizarea formelor de turism şi a tuturor activităţilor turistice în contextul dezvoltării economiei locale.

Întregul studiu arată descrierea generală şi a unor zone turistice din Carpaţii Occidentali unde se remarcă numeroase atracţii turistice cum ar fi: poienile şi mai ales pădurile care le înconjoară creează un cadru natural original, foarte plăcut. De asemenea, foarte mare interes turistic prezintă apele izvorând la altitudine de 1400-1500 m şi mai ales peşterile existente în Carpaţii Occidentali (Cetatea Rădeşii, o peşteră în lungime de 260 m, străbătută de un pârâu şi iluminată aproape în întregime prin 5 ferestre naturale din tavan.)

În această lucrare am vrut să scot în evidenţă atracţiile turistice existente în Carpaţii Occidentali. Pentru a valorifica obiectivele turistice este nevoie de o atentă instruire a turiştilor ca aceştia să nu se limiteze a urmări poteca pe care o parcurg, ci să înţeleagă şi peisajul, astfel turiştii vor găsi adevărata bogăţie a drumeţiei.

Realizarea unor dotări turistice adecvate va determina, în timp şi spaţiu, o diversificare a turismului din Carpaţii Occidentali, şi însuşirea acestuia în circuitul turismului european şi internaţional.

În elaborarea acestei lucrări am atins câteva competenţe, dintre care:

10.2.1 Investigarea nevoilor clienţilor

10.3.3 Dezvoltarea şi fundamentarea diferitelor strategii de piaţă

19.1.1 Identificarea elementelor componente ale produsului turistic

19.1.2 Stabilirea rolului componentelor în asigurarea satisfacţiei consumatorului

19.1.3 Analizarea principalelor caracteristici ale produselor turistice

19.2.1 Stabilirea categoriilor de produse turistice pe care le poate concepe

19.2.2 Culegerea de informaţii de pe piaţă

19.2.3 Selectarea componentelor produselor turistice

19.2.4 Combinarea componentelor produsului turistic

19.2.5 Asigurarea serviciilor necesare pe parcursul călătoriei

19.2.6 Stabilirea preţurilor produselor turistice

CAPITOLUL 1: DATE GENERALE ÎN CARPAŢII OCCIDENTALI

1.1 Aşezare geografică

Carpaţii Occidentali se află situaţi în partea de vest (occidentală) a Depresiunii colinare a Transilvaniei, de unde această denumire dată după poziţia lor geografică. Carpaţii Occidentali, cuprinşi între Dunăre (în sud), zonă Barcău-Someş (în nord), Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest (în Vest) şi culoarul depresionar Cerna-Timiş-Bistra-Hateg, Strei-Orăştie (care îi desparte de Carpaţii Meridionali) şi Depresiunea Transilvaniei (în est), au o serie de trăsături generale comune (care îi deosebeşte de celelalte ramuri carpatice) cum ar fi:

- altitudinile mai coborâte, substratul petrografic mai variat cu forme de relief diversificate;

- fragmentarea accentuată, îndeosebi în partea de vest, unde s-au format depresiunile - golf;

- locuirea integrală (până la mari înălţimi), străveche şi continuă, a întregului teritoriu;

- resurse diversificate (minereuri de fier, auroargentifere, bauxită, minereuri de cupru şi polimetalice, cărbuni, roci de construcţie, păşuni, păduri, ape minerale, hidroenergie, singurele zăcăminte de minereuri rare - mercur, molibden, crom, nichel, magneziu.);

- o utilizare foarte veche a resurselor de minereuri (epocă bronzului şi fierului, epocă daco-romană, evul mediu) şi o utilizare timpurie la scară industrială a resurselor industriei siderurgice (la Reşiţa, Hunedoara);