Extras din proiect
1. Enunţarea temei produsului turistic. Justificare
Titlul ales pentru acest traseu este “Staţiunile litoralului românesc” deoarece litoralul nostru constituie un teritoriu de o complexitate geografică, istorică şi culturală deosebită.
Din punct de vedere geografic, traseul urmareşte zone extreme de frumoase, cum ar fi lacul Techirghiol, Siutghiol, dar şi atracţiile turistice naturale (rezervaţii naturale, lacuri de agreement).
Din punct de vedere cultural-istoric, circuitul are drept scop vizitarea unor zone cu tradiţie, cum ar fi vestitul oraş Histria, moscheea din Constanţa, acvariul Constanţa dar şi numeroase muzee.
2. Indicarea traseului cu prezentarea localitatilor şi a obiectivelor vizitate
Bucureşti – Feteşti – Cernavoda ( Podul Anghel Saligny, Cetatea Axiopolis , Gânditorul de la Cernavoda, Centrala Nucleară de la Cernavodă ) – Medgidia (Muzeul de artă Lucian Grigorescu, Geamia Abdul Medgid ( Moscheea Mare ), Catedrala Petru şi Pavel, Mausoleul eroilor sârbi, croaţi şi sloveni., Faleza canalului Dunăre-Marea Neagră ) - Basarabi - Mamaia ( Aqua-Magic, Telegondola, Esplanada , Bazele de agrement , Insula Ovidiu ) - Constanţa ( Cetatea Histria, Moscheea Constanţa, Biserica romano-catolică Sfântul Anton , Catedrala ortodoxă Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, Biserica greacă Schimbarea la Faţă, Acvariul, Cazinoul, Delfinariul, Planetariul, Muzeul Marinei Române, Muzeul de Artă, Statuia poetului Ovidiu, Bustul lui Mihai Eminescu, Muzeul de arheologie, Farul Genovez) - Eforie Nord (Europa Yacht Club , BAZELE DE TRATAMENT: Ana Aslan Helth SPA si Baza de tratament Efosan) – Eforie Sud ( Baile Reci ) – Neptun – Saturn - Mangalia ( Cetatea Histria, Muzeul de Arheologie Callatis , Mormantul cu papirus , Monumentul Eroilor , Geamia “Esmahan Sultan” , Peştera Movile) - Adamclisi ( Ruinele Monumentului Triumfal Tropaeum Traiani , Vestigiile aşezării civile romane Civitas Tropaeensium ) – Raşova ( Mânastirea Peşteră Sf Andrei ) – Cernavodă – Feteşti – Bucureşti.
3. Elemente de prezentare generală
- Nr. de turişti : 45
- Nr. de ghizi : 1
- Nr. de soferi : 1
- Mijloc de transport folosit : autocar 3*, capacitate : 47 locuri
- Nr. de km parcurşi în total : ( ziua I : 236 km , ziua II :75 km, ziua III: 115km, ziua IV : 49 km, ziua V: 30 km, ziua VI: 303 km )
- Nr. de zile : 6 , 5 nopţi
- Perioada de desfăşurare : august 2009
- Preţ informativ : 1065 lei / 248 euro
4. Descrierea traseului pe zile
Ziua 1 :
o 8:00 - plecare din Bucureşti din faţa Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir
o Traseul : Bucureşti – Feteşti - Cernavodă – Medgidia
o Obiective vizitate : Podul "A. Saligny" ( este cea mai importanta realizare a lui Anghel Saligny -inaugurat la 14 septembrie 1895, are o deschidere de 4088 m intre malul stang si cel drept al vaii Dunarii. Noutatile aduse de Saligny constau in aplicarea inventiilor sale, suprastructura din grinzi cu console si tabliere de pod, din otel moale, in loc de fierul pudlat care se intrebuinta pe atunci.Podul de la Cernavoda se compunea dintr-un pod peste bratul Borcea (unul dintre bratele Dunarii), unul peste Dunare si un viaduct peste balta Iezerului, desfiintat in 1969, in urma desecarii baltii, si inlocuit cu un terasament de rambleu.Podul de la Cernavoda a fost, la acea vreme, cel mai lung pod din Europa si unul dintre principalele poduri metalice cu deschidere mare, din lume.) Ganditorul de la Cernavoda ( apartine "culturii Hamangia" (a doua jumatate a mileniului V-inceputul mileniului IV iH).A fost descoperita la Cernavoda in anul 1956; figurina este cunoscuta sub numele Ganditorul, nume sugerat descoperitorului ei, de celebra statuie a lui Rodin ). Cetatea Axiopolis ( Cel mai renumit vestigiu arheologic al orasului aflat la cca. 4 km de oras, reprezinta ruinele cetatii Axiopolis în vecinatatea careia se gasesc urme ale Valului de piatra (Valu lui Traian). Împrejur se afla urme atestând prezenta necropolei cetatii, principala relicva constituind-o cavoul paleocrestin (sec. VI-VII d.H).Pe lista monumentelor si a siterilor arheologice este înscris si Dealul Sofia adiacent portului, cu urme de asezare din perioada de la neolitic la epoca bronzului.). Centrala Nucleară de la Cernavodă (este unică în România , în prezent funcţionează unităţile I şi II, ce produc împreună circa 18% din consumul de energie electrică al ţării.). Muzeul de artă Lucian Grigorescu (Muzeul a fiinţat între 1964 - 1975 într-o clădire improprie, în 1975 inaugurându-se actuala clădire, având un spaţiu generos, adecvat. Cuprinde pictură românească, cu subiecte inspirate de peisajul dobrogean lucrări realizate de artişti dobrogeni, precum şi lucrări de sculptură semnate Ion Jalea, B. Caragea etc., precum şi peste 100 de lucrări de ceramică realizate în taberele Hamangia.), Geamia Abdul Medgid ( numită şi Moscheea Mare - Monument istoric şi de arhitectură religioasă a fost construit în perioada 1859 - 1865.A fost ridicată în cinstea sultanului Abdul Medgud, ce a domnit între anii 1839-1861. Clădirea a fost executată de Guvernul Otoman. Construcţia respectă forma tradiţională a aşezămintelor de cult musulmane, decorată la interior cu ornamente orientale şi inscripţii în limba arabă. În interior se află o colecţie muzeală.), Catedrala Petru şi Pavel (este situata mai jos de Piata Ovidiu in fata cladirii Arhiepiscopiei Tomisului. Aceasta a fost zidita in anii 1883-1885.Pana in anul 1923, cand s-a infiintat episcopia Constantei, a fost biserica parohiala. Dupa 1923 a devenit catedrala episcopala.Constructia, in stil greco-roman, din caramida presata, impune prin monumentalitatea fatadei si prin turnul inalt de 35 m. Sculptura este bine reprezentata la catapeteasma si strane, ca si la candelabre, policandre si sfesnice (aliaj metalic din bronz cu alama) proiectate, de asemenea, de Ion Mincu si lucrate la Paris.Pictura a fost lucrata in fresca intre septembrie 1959 si noiembrie 1965, fiind opera pictorilor Gheorghe Popescu si Niculina Dona din Bucuresti. Piatra de temelie a fost pusa de Patriarhul Miron Cristea dimpreuna cu episcopii Grigore Comsa al Aradului si Ilarie Puiu al Hotinului, sub pastorirea episcopului Ilarie Teodorescu.), Mausoleul eroilor sârbi, croaţi şi sloveni. (Mausoleul, în formă de piramidă, a fost ridicat în anul 1926, de către statul iugoslav, pentru a adăposti osemintele a 224 militari sârbi, croaţi şi sloveni, morţi în Primul Război Mondial pe teritoriu dobrogean. Pe partea din faţă a piramidei-osuar este fixată stema fostului stat iugoslav, sub care este plasată o inscripţie în limba sârbă. Mai jos se găseşte o plachetă de marmură pe care este fixată o cunună de lauri din bronz. La monument se ajunge pe o scară din beton, iar împrejmuirea acestuia este realizată cu stâlpi din piatră, legaţi cu lanţuri.), , Expoziţia de ceramică, Faleza canalului Dunăre-Marea Neagră (Canalul Dunăre-Marea Neagră este un canal navigabil în judeţul Constanţa, România, ce leagă porturile Cernavodă de pe Dunăre şi Constanţa Sud de la Marea Neagră, scurtând drumul spre portul Constanţa cu aproximativ 400km. Canalul este parte componentă a importantei căi navigabile europene dintre Marea Neagră şi Marea Nordului (prin Canalul Rin-Main-Dunăre).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Program de Organizare si Comercializare a Produsului Turistic cu Tema Statiunile Litoralului Romanesc.doc