Program de Valorificare a Potentialului Turistic al Judetului Cluj

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Program de Valorificare a Potentialului Turistic al Judetului Cluj.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 61 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

CAPITOLUL I: LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA JUDETULUI 3
1.1 Scurt istoric al judetului Cluj 3
1.2 Asezare geografica 5
1.3 Cai de acces 7
1.4 Nivelul de dezvoltare economico-sociala 7
CAPITOLUL II: PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL
JUDETULUI CLUJ 12
2.1 Resurse turistice naturale 12
2.2 Resursele turistice antropice 18
2.3 Principalele trasee turistice 31
2.4 Forme de turism practicate 31
CAPITOLUL III: ANALIZA BAZEI TEHNICO-MATERIALE
SI A OFERTEI DE SERVICII 36
3.1 Unitati de cazare 36
3.2 Unitati de alimentatie 38
3.3 Instalatii de agrement 41
3.4 Instalatii de tratament 43
CAPITOLUL IV: ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE SI PREVIZIUNEA EVOLUTIEI VIITOARE 47
CAPITOLUL V: PROPUNERI DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC 53
CAPITOLUL VI: EVALUAREA EFORTURILOR INVESTITIONALE POSIBIL DE REALIZAT SI EFECTELE ACESTORA IN PLAN ECONIMCO-SOCIAL 58
CAPITOLUL VII: HARTA TURISTICA A JUDETULUI CLUJ 63
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

CAPITOLUL I: LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA

JUDETULUI

Judeţul Cluj (magh. Kolozs megye) este un judeţ aşezat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei istorice Transilvania. Se învecinează cu judeţele Sălaj, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Alba şi Bihor. A fost înfiinţat în 1968, ca şi continuator al fostei regiuni Cluj.

Numele de Cluj provine cel mai probabil din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul XII pentru a numi cetatea oraşului medieval din acest loc. Cuvântul Clus înseamnă "închis" în latină şi se referă la dealurile care înconjoară oraşul Cluj-Napoca. O altă teorie acceptată este cea a provenienţei numelui din germanul Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând trecătoare între munţi sau din clusa stăvilar, baraj).

Alte denumiri frecvente ale oraşului sunt cea maghiară şi cea germană, Kolozsvár, respectiv Klausenburg. Klausenburg a fost unul dintre cele şapte cetăţi medievale săseşti ale Transilvaniei (în germană Siebenbürgen, cu sensul de Şapte Cetăţi). Primul nume românesc al oraşului a fost Cluş, scris uneori şi Klus. Denumirea de Cluj s-a încetăţenit mai ales după ce oraşul a devenit parte a Regatului României în 1918. În 1974 numele a fost schimbat în Cluj-Napoca, Napoca fiind prima denumire a localităţii, folosită în epoca ocupaţiei romane.

Există câteva teorii privitoare la originea denumirii Napoca: Napoca sau Napuca ar putea avea legătură cu o serie de triburi dacice (Naparis sau Napaei). Denumirea ar putea proveni, de asemenea, de la grecesul napos (vale împădurită - Clujul aflându-se într-o vale înconjurată de păduri).

1.1 Scurt istoric al judetului Cluj

Situandu-se in nord-vestul Romaniei, judetul Cluj este al 13-lea ca marime din tara, si ocupa 2,8% din suprafataRomaniei. Cu un mediu natural favorabil activitatii umane, suprafata judetului Cluj a fost locuitadin timpuri imemorabile. Descoperirile arheologice din aceasta regiune atesta existenta unei civilizatii bine integrate in viata si cultura europeana. Cele mai vechi asezari neolitice din Romania au fost descoperite in zona Gura Baciului. In secolul al II-lea i.Hr., aici s-a dezvoltat civilizatia geto-daca, mentionata in scrierile lui Herodot.

Dupa cucerirea Daciei de catre romani si transformarea acesteia in provincie, vechiul oras Napoca a fos ridicat la rangul de municipiu de catre Imparatul Adrian (124 D.Hr.), si apoi transformat in colonie, in timpul domniei lui Marcus-Aurelius (160-180 d.Hr.). Important centru politic in timpul guvernarii romane, orasul a fost o perioada capitala Daciei Porolissensis. Colonizarea romana a acoperit intraga suprafata a judetului, fapt atestat de numeroase vestigii (Bologa, Caseiu). Dupa retragerea administratiei si armatei romane la sud de Dunare (275 d.Hr.), regiunea a continuat sa fie locuita (marturie stau descoperirile din regiune Manastur) si populatia ramasa a supravietuit perioadei de migratie a barbarilor dinspre estul si sudul Europei.

La acel timp au fos tpuse bazele primei organizari statale, Voievodatului lui Gelu, avand ca puncte de aparare cetatile de la Dabaca and Gilau. In anul 1213 d.Hr., localitatea Cluj-Napoca de astazi este mentionata sub numele de Castrenses de Clus impreuna cu dealurile din imprejurimi. Voievodatul lui Gelu nu a rezistat presiunii ungurilor stabiliti in Campia Panoniei, pe teritoriul fostei provincii romane Pannonia, fiind cucerit si inclus in Voievodatul Transilvania, sub suveranitate ungara. In 1316, Clujul obtine privilegiul de civita, iar in secolele XIV-XV, devine unul din cele mai impunatoare orase din Transilvania, fiind un important centru economic, politic si cultural. In 1437, taranii se revolta impotriva nedreptatilor si opresiunii, la Bobalna, rascola avand un deznodamant tragic pentru tarani.

Incepand cu secolul al XVI-lea, orasul se dezvolta mai ales ca centru cultural. In 1550 este pusa in expoatare prima imprimerie si in 1580 isi deschide portile o academie cu trei depatamente (teologie, filosofie si drept). In 1776, este inlocuita de o universitate cu patru departamente (filosofie, stiinte naturale, drept si chirurgie), care a avut ca profesor pe doctorul oftalmolog de remune european, I. Piuariu-Molnar. Intre anii 1683 si 1699, Clujul a fost ocupat sitrecut sub guvernare austriaca. Dupa 1790, aici a fost mutata resedinta guvernatorului imperial al Transilvaniei. Urmare acestui fapt importanta politica a orasului a crescut. Reprezentati ai populatiei Clujului au luat parte la Revolutia din1848, sustinand programul revolutionarilor.

In ciuda dorintei exprimate a populatiei, Dieta Clujului - alcatuita din unguri si germani - au votat in 17/29 mai 1848, unirea Transilvaniei cu Ungaria, decizie cu rezultate negative atat pentru revolutie cat si pentru populatia romaneasca din Transilvania. Lupta populatiei romanesti impotriva agresiuniii sociale si nationale a culminat cu momentul crucial de la 1918, cand, urmare a demisiei monarhiei austro-ungare, Transilvania s-a unit cu Romania, in urma referendumului de la Alba-Iulia (pe 1 decembrie 1918, ziua nationala a Romaniei). Pe 16 decembrie 1974, cu ocazia aniversarii a 1850 de ani de la prima atestare documentara a municipiului, orasul a primit numele de Cluj-Napoca. Prima mentionare epigrafica a asezarii Potaissa dateaza din anul 108 d.Hr., si in anul 168 d.Hr. a devenit comandamentul Legiunii a V-a Macedonica. Stationarea legiunii a contribuit la dezvoltarea pe toate planurile a asezarii daco-romane de pe raul Aries, pana la sfarsitul secolului al II-lea.

Retragerea armatei romane in timpul lui Aurelian, a reprezentat un eveniment important i viata orasului, dar nu a dus la sfarsitul vietii romanilor din Potaissa. Ca in toata Dacia, elementul roman este foarte bine implementat, ireversibil si a supravietuit in esenta, formand poporul daco-roman. Intr-un document din 1075, vechea asezare Potaissa a fost numita Turda pentru prima data. Orasul actual a avut la baza trei nuclee: Turda Veche, Turda Noua si satul Oprisani, care au rezistat de-a lungul secolelor. Printre numeroasele evenimente petrecute de-a lungul timpului, putemaminti de asasinarea in 1601 a voievodului Mihai Viteazul pe Campia Turzii.

El a fost primul domnitor care a unit cele trei principate romanesti. In perioada 1829-1894, miscarea menumorandum condusa de Dr. Ioan Ratiu, este alt eveniment istoric care trebuie mentionat. Dezvoltarea orasului de-a lungul timpului si importantul rol economic si politic jucat in istoria Transilvaniei, a dus la ridicarea multor monumente religioase si la remarcabile cladiri. Din antichitate si pana in ziua de zi, generatie dupa generatie, mai intai dacii, daco-romanii si apoi romanii (si mai tarziu, de-a lungul timpului maghiari si germani care s-au stabilit aici) au trait si muncit aici, stans legati de pamantul pe care l-au muncit si infrumusetat prin munca si talent.

Fisiere in arhiva (1):

  • Program de Valorificare a Potentialului Turistic al Judetului Cluj.doc