Program de valorificare a potențialului turistic al Județului Covasna

1. LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA JUDETULUI

1.1 SCURTA PREZENTARE

Judetul Covasna este situat la rascrucea drumurilor care face legatura intre est si vest, în curbura Carpaţilor, denumirea lui istorică fiind Judeţul Trei Scaune, format în 1876 din Scaunele Sepsi, Kézdi şi Orbai-reşedinţe administrative stabilite conform organizării administrativ-teritoriale a secuimii. Se învecinează cu judeţele Harghita, Vrancea, Buzău, Bacău şi Braşov.

Situat la rascrucea drumurilor care fac legatura intre est si vest, pe teritoriul judetului Covasna isi atesteaza prezenta pe langa daci, si cateva triburi migratoare cum ar fi: celtii, slavii, maghiarii, pecinegii, care dupa retragerea legiunilor romane s-au stabilit aici, dupa cum arata si numele unor vechi localitati (Covasna, Cernat, Ozun, Baraolt, Biborteni, etc.) Judetul - numit si Trei Scaune - este locuit de maghiari (75 %) si romani (24%). Stramosii maghiarilor au venit in zona in secolele XII-XIII d.Hr. Populatia autohtona era deja crestinata si avea o organizare teritoriala si administrativa bine structurata - divizata pe scaune - care avea ca obligatie principala de a apara trecatorile din Muntii Carpati. De-a lungul secolelor, locuitorii acestui judet au dus lupte sangeroase pentru a-si apara drepturile si libertatile obtinute de inaintasii lor. Revolutia de la 1848-1849 a scris pagini glorioase in cartea istoriei acestui judet. la Targu-Secuiesc, in 1572, s-a infiintat breasla peilarilor, in 1638, Breasla cizmarilor si in 1649, breasla olarilor. Activitatile industriale propriu-zise au inceput cu darea in exploatare a minelor de carbune, in 1872 si a industriei textile si a tutunului, inaugurate la sfarsitul secolului al XIX-lea. Punerea in exploatare a liniei ferate dintre Brasov siTargu-Secuiesc, in 1891, si cea catre Miercurea Ciuc in 1897, a jucat un rol important in dezvoltarea industriala a zonei.

Covasna este cunoscuta si sub denumirea de 'Statiunea celor 1000 de izvoare de sanatate", datorita climatului bland, a aerului puternic ionizat negativ, a cadrului natural deosebit de pitoresc. Resursele naturale curative sunt valorificate in bazele de tratament active pe intreaga durata a anului. În 1882, apa minerala provenita de la izvorul Horgasz este medaliata la Trieste.

Limitele administrative actuale ale judeţului au fost trasate după reorganizarea administrativ-teritorială a ţării din anul 1968. Având o suprafaţă de 3.705 km2 şi 222.449 de locuitori. Judeţul are două municipii, 3 oraşe şi 40 de comune

Printre acestea amintim: Sfântu Gheorghe - municipiul reşedinţă de judeţ, cu o dezvoltare dinamică şi cu cei aproape 61.543 de locuitori municipiul Târgu Secuiesc - “oraşul breslelor”; Baraolt - oraş cu potenţial turistic; Covasna - oraşul celor “1000 de izvoare“, din care marea majoritate au proprietăţi terapeutice, este un centru de tratament şi turistic atractiv; precum şi Întorsura Buzăului, plaiul mioritic românesc, situându-se într-o regiune pitorească.

Pe lângă ramurile industriei tradiţionale - exploatarea lemnului, agricultură, industria textilă, industria alimentară, construcţii - au o pondere însemnată în economia judeţului şi acele ramuri noi, moderne ale industriei, cum ar fi industria turismului.