Program de Valorificare a Potențialului Turistic al Județului Maramureș

1. Localizarea şi caracterizarea judeţului

1.1. Scurt istoric al judeţului Maramureş

Străveche vatră românească, cu o civilizaţie originală, cu o natură încântătoare, de o rară frumuseţe, judeţul Maramureş este un loc unic, unde modul de viaţă tradiţional s-a păstrat neschimbat de sute de ani. Este o zonă a tradiţiilor, a obiceiurilor autentice, a vechilor superstiţii neafectate de trecerea timpului, un spaţiu în care elementele naturale, caracterizate prin diversitate şi desfăşurare armonioasă se îmbină într-un mod fericit cu bogăţia resurselor istorice, folclorice şi etnografice. Prin valorile şi frumuseţile sale spirituale, morale şi peisagistice, judeţul Maramureş constituie un punct de atracţie pentru mii de turişti din ţară şi străinătate, fiind una dintre cele mai importante locaţii turistice ale României.

Judeţul Maramureş este un vechi voievodat românesc, independent până la sfârşitul secolului XII. Locul de origine al marilor descălecători ai Ţării Moldovei: Dragoş, către 1340, vasal încă regelui Ungariei, şi Bogdan, la 1359, liber de orice supunere. De aici, din Maramureş au venit apoi asupra acestuia, în Ţara Moldovei, nepoţii lui Dragos, setoşi de răzbunare: Balc, Dragu, Dragomir şi Ştefan. Respins din Moldova, odată cu ceilalţi, Balc sau Baliţă, a primit din partea regelui o despăgubire strălucită: cetăţile Sighet, Hust, Cioarul, Rodna şi titlul de „comite al Maramureşului”. Din Maramureş, Balc avea să facă drumul la Constantinopol pentru a se închina la „sfintele moaste”. El, sau mai curând tatăl său, Sas voievod, fusese şi ctitorul mânăstirei de la Peri (1391), transformată apoi în stavropighie.

În secolul al XV-lea, Maramureşul avea 3 cetăţi, Dolha, Hust şi Rona, şi 5 târguri: Câmpulung, Hust, Sighet, Cuhea şi Ticeu. Hotarele Maramureşului s-au păstrat aproape de-a lungul timpurilor.

La 1556, judeţul Maramureş a fost alipit Principatului Ardealului şi a rămas astfel până în 1703, când a fost trecut Ungariei. Numai o parte din el a fost redată în 1918 rosturilor sale românesti.

1.2. Aşezare geografică

Judeţul Maramureş este situat în extremitatea nord-vestica României, la graniţa cu Ucraina şi se întinde peste culmile nordice ale Capaţilor Orientali, având o suprafaţă de 6304,36 km care reprezintă 2,6 % din teritoriul ţării, fiind situat pe locul 15 ca suprafaţă între judeţele ţării.

Coordonatele principale ale judeţului sunt: paralelele 47°20'00” şi 48°00'15” latitudine nordică şi meridianele 22°52'30” şi 25°07'30” longitudine estică.

Se învecinează la est cu judeţul Suceava, la sud cu judeţele Bistriţa Năsăud, Cluj şi Sălaj, la vest cu judeţul Satu Mare, iar la nord are frontieră de stat cu Ucraina, pe o lungime de 154 km, din care râul Tisa reprezintă circa 40% (62 km). 43% din suprafaţa totală o constituie zona de munte (M-ţii Rodnei, Gutâi, Ţibleş, Maramureşului); 30% dealuri, podişuri, piemonturi; 27% depresiuni şi şes (Depresiunea Maramureş, Câmpia Someşului).

1.3. Căi de acces

Judeţul Maramureş este străbătut de o reţea totală de drumuri de 612 km, 336 m împărţită astfel:

* drumuri naţionale 225 km, 918 m din care o reţea de 210 km şi 615 m pietruiţi sunt întreţinuţi de Direcţiunea Generală a Drumurilor, iar oraşul Sighet 4 km 153 m.

* drumuri judeţene 216 km 156 m, din care Administraţia judeţului întreţine o reţea pietruită

de 201 km 456m.

* drumuri comunale 170 km 262 m.

Lungimea podurilor este de 4.980,60 m repartizată astfel: poduri naţionale 2.114,70 m, judeţene 1.962,35 m şi comunale 903.55 m.

Prin judeţ trec 3 drumuri naţionale, legând urmatoarele localităţ: Câmpulung- Sighet – Carei; Sighet – Baia Mare; Beclean – Moisei.

Feroviare: Judeţul Maramureş este străbătut de o reţea totală de cale ferată de 131 km, din care 92 km linii secundare simple şi 39 km linii înguste. Pe lângă liniile mentionate anterior, exploatate de CFR, menţionăm linia particulara Vişeu - Valea Babei.

Itinerarii importante: Accelerate: Valea Vişeului, Dragoş – Vodă (Praga).

Staţii importante: Valea Vişeului, Dragoş Vodă, Sighet, Şugatag.

Aeriene: Aeroportul internaţional Baia Mare deserveşte: curse interne Baia Mare – Bucureşti si curse charter.

Rutiere: Baia Mare se află la circa 600 km de Bucureşti. Pe E60 de la Bucureşti – Cluj-Napoca, apoi pe E571 spre Dej si DJ 1C); Baia Mare - Sighetu Marmaţiei - Vişeu de Jos - Ieud - Botiza DN18; Cluj-Napoca - Baia Mare DN1C; Iaşi- Suceava - Vişeu de Sus - Baia Mare (DN24 - DN28 - DN2 - DN17 - DN18); Târgu Mureş - Moisei - Vişeu de Sus (DN15 - DN17 - DN18)