Program de valorificare a potențialului turistic al Județului Mehedinți

Capitolul I Localizarea şi caracterizarea judeţului

1.1 Scurt istoric

Judeţul Mehedinţi este situat în sud-vestul României şi se întinde pe 4900 kmp. Dunărea, unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, curge pe o distanţă de 192 km, de-a lungul graniţei sudice a judeţului. Vestigiile istorice de la Drobeta Turnu Severin, sunt dovada importanţei zonei de-a lungul secolelor. Săpăturile arheologice atestă aşezările omeneşti în acestă zonă încă din Paleolitic (vestigiile unei aşezări datând din Paleolitic au fost aduse la lumină şi sunt înca studiate la Schela Cladovei). Primele cimitire şi primele dovezi ale activităţii de cultivare stabilă pe continentul Europa, au fost gasite în această zonă. Confirm recensământului din ianuarie 1992, judeţul Mehedinţi are o populaţie de 330.000 locuitori, 67,8 locuitori/km .

Judeţul Mehedinţi, ca parte componentă a vetrei de locuire în care poporul român şi-a înscris permanenţa şi continuitatea are o bogată istorie. Pe teritoriul judeţului, s-au succedat de-a lungul mileniilor, corespunzător legilor obiective ale dezvoltării istorice, orânduirile sociale cunoscute în istoria umanităţii, acumulându-se o bogată civilizaţie materială şi spirituală.

Primele urme de locuire a oamenilor, ce s-au descoperit în această parte a spaţiului carpato-danubiano-pontic le avem din timpul comunei primitive, de la sfârşitul paleoliticului. Vestigii ale locuirii de la sfârşitul paleoliticului şi începutul neoliticului sunt constituite din unelte de silex sau cuarţ, din corn de cerb, dăltiţe, răzuitoare alături de unelte din colţi de mistreţ.

Cele mai vechi urme arheologice descoperite în judeţul Mehedinţi datează de la sfârşitul paleoliticului superior (circa 12000 ani î.e.n.) aşa cum au fost descoperite în Peştera lui Climente de la Dubova din Cazanele Dunării. Urme ale culturilor din neolitic, din epoca bronzului şi a fierului au fost descoperite în localităţi ca Şviniţa, Dubova, Ilovăţ, Hinova, Gârla Mare, Ostrovul Corbului, Schela Cladovei, Şimian, Drobeta Turnu Severin şi altele.

Una dintre porţile prin care românii au forţat, în anul 105 e.n. intrarea în Dacia sub conducerea lui Traian s-a aflat la Drobeta. Aici arhitectul Apolodor din Damasc a realizat podul de peste Dunăre, cea mai îndrăzneaţă lucrare de inginerie romană. Menit să lege Imperiul Roman de Dacia podul avea o lungime de 1135 m, lăţimea de 14,55 m, şi 20 pile în apa Dunării. Şi acum dăinuie ruinele piciorului podului de pe cele două maluri românesc şi sârbesc. Românii au construit la Drobeta un castru de piatră. În partea de nord a castrului a luat naştere oraşul civil Drobeta.

Apreciind trecutul şi conservând urmele lăsate de strămoşi, locuitorii meleagurilor mehedinţene au adăugat realizări ale epocii contemporane. Între cele două municipii ale judeţului, Drobeta-Turnu Severin şi Orşova, sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, reprezintă o realizare unică în România şi una dintre cele mai mari din Europa.

1.2 Aşezare geografică

• Aşezare: în partea de sud-vest a ţării.

• Suprafaţa: 4933 km2 (2,1 % din suprafaţa ţării).

• Populaţie totală : 332.000 locuitori din care 49 % locuiesc în mediul urban.

• Are centrul plasat pe coordonatele 22°33' longitudine estică şi 44°38' latitudine nordică.

Se învecinează cu :

- Judeţul Caraş-Severin la N-V

- Judeţul Gorj la N-E

- Judeţul Dolj la S-E

- La S şi S-V se află Dunărea şi graniţa spre Serbia.

Dezvoltarea judeţului şi prosperitatea locuitorilor lui o datorăm înfiinţării portului (1851) şi atelierului de reparat vapoare (1858), primul din ţara noastră, nucleul viitorului Şantier naval care va ajunge în 1914 cel mai însemnat din România şi unul dintre cele mai importante şantiere de pe Dunăre.

Populaţia judeţului Mehedinţi- 333.000 locuitori

Principalele oraşe cu numărul de locuitori:

- Drobeta Turnu Severin - 118.114 locuitori.

- Orşova - 15.589 locuitori.

- Strehaia - 12.564 locuitori.

- Simian - 8.971 locuitori.

- Vanju Mare - 7.074 locuitori.

- Baia de Aramă - 5.724 locuitori.

- Bahna - 1.560 locuitori.

1.3 Căi de acces

Judeţul este străbătut de şoseaua europeană E70, iar darea în folosinţă a Canalului Rin - Main - Dunăre a pus reşedinţa judeţului, municipiul Drobeta Turnu Severin, în contact direct cu toate oraşele riverane de la Marea Neagră şi până la Marea Nordului.

Podul de la sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier a scurtat distanţele rutiere dintre Drobeta-Turnu Severin şi diferite oraşe europene (Posea Gr., Ielenicz M., Popescu N., 1969).

Rutiere: DN6 (E70) Bucureşti - Alexandria - Caracal - Craiova - Drobeta Turnu Severin - Caransebeş - Lugoj - Timişoara; DN67D Tg. Jiu - Baia de Aramă - Băile Herculane; DN67 Târgu Jiu - Motru - Drobeta Turnu Severin; DN67D Târgu Jiu - Baia de Aramă - Băile Herculane; DN56A Drobeta Turnu Severin - Calafat (Dolj).

Feroviare: Timişoara - Caransebeş - Orşova - Drobeta Turnu Severin - Craiova – Bucureşti.

Porturi: Drobeta Tr. Severin şi Orşova, la Dunăre.

Puncte vamale la frontiera cu Serbia: Porţile de Fier I (Gura Văii) şi II (Ostrovu Mare), Drobeta Tr. Severin, Orşova.