Program de Valorificare a Potențialului Turistic al Județului Suceava

CAPITOLUL 1

LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA JUDETULUI

1.1. Scurt istoric

Situat intr-un cadru natural dominat de elemente bioclimatice central si nord-est europene, ce creeaza o armonie peisagistica inedita, pe coordonatele geografice 24˚57’-26˚40’ longitudine estica si 47˚4’55”- 47˚57’31” longitudine nordica, cu o asezare in forma de amfiteatru, avand ca limite extreme o uriasa cununa de munti in vest si lunca larga si joasa a Siretului in est, teritoriul judetului Suceava, in suprafata de 8553.5 km2 , reprezinta 3,6% din teritoriul tarii.

Fiind locuit inca din Paleolitic (100000-10000 i. Hr.), judetul Suceava a marcat istoria romanilor cu momente semnicative. Acest loc a fost leaganul primului stat centralizat Moldova (1359) cu fondatori ai culturii europene si luptatori neinfricati care si-au aparat pamantul stramosesc, cum ar fi: Bogdan I (1359-1365), Petru Musat (1375-1391), Alexandru cel Bun (1400-1432) si Stefan cel Mare (1457-1504).

Atractiva datorita bogatiilor si drumurilor comerciale accesibile spre est, aceasta parte a tarii a fost de multe ori calcata de invadatori, teritoriul sau schilodit de vecini, in cele din urma intrand sub dominatia imperiului Austriac timp de 150 de ani (1868-1918). Tratatele de pace de dupa razboi nu au restaturat dreptul istoric al Bucovinei.

Judetul Suceava este o zona, al carei loc a fost fixat si relevat de cei mai straluciti corifei ai generatiei de aur din epoca formarii si consolidarii Romaniei moderne.

Balcescu o numea "templul de glorie al moldovenilor". Kogalniceanu - "cea mai frumoasa parte a Moldovei, cu Campulungul, vechea republica romana, cu Suceava, capitala domnilor eroi, cu cele mai renumite si mai bogate manastiri, cu Putna, purtatoarea oaselor lui Stefan cel Mare".

Poetul Mihai Eminescu o considera "raiul Moldovei", cu necropolele ce adapostesc "moastele celor mai mari dintre domnii romani", intre care, "Dragos, imblanzitorul de zambrii", si "Stefan cel Mare, zidul de aparare al crestinatatii".

Pentru savantul Nicolae Iorga aceasta zona, concentra, ca nici o alta parte de tara, "toata bogatia stralucitoare, de arta, monumentele cele mai frumoase ale vechilor domni si boieri".

Voind parca sa conchida asupra intregii semnificatii istorice a acestor locuri, intemeietorul istoriografiei critice, moderne, Dimitrie Onciul, scria: "Nicaieri pe tot cuprinsul romanesc nu se afla, pe un spatiu atat de mic, atata bogatie de istorie romaneasca, atatea amintiri scumpe ale trecutului nostru. Fara exagerare, putem zice ca, in ceea ce priveste arta veche romaneasca, Bucovina ocupa un loc din cele dintai in toata lumea ortodoxa. Daca Ardealul, cu resturile sale arheologice din epoca romana, este tara clasica a trecutului roman in Dacia, Bucovina este tara clasica a trecutului romanesc".

1.2. Asezarea geografica

Judetul Suceava se afla in nord-estul Romaniei si are granita la nord si est cu Ucraina, la sud cu judetele Neamt si Mures, la vest cu judetele Maramures si Bistrita. Judetul are o suprafata de 8553,50 km2 si este al doilea judeţ ca mărime din ţară, reprezentând 3,6% din suprafaţa totală a ţării.

Reşedinţa judeţului este municipiul Suceava. Judetul Suceava are aproximativ 700.000 de locuitori dintre care 250.000 in zona urbana si 450.000 locuitori in zona rurala. Municipiul Suceava, resedinta adminitrativa a judetului, are 120.000 locuitori. Clima este temperata si umeda, cu o temperatura medie anuala de 8°C. Dealurile si muntii sunt formele de relief predominate, iar 54 % din suprafata judetului este acoperita de paduri (3/4 din acestea fiind paduri de conifere). Terenul arabil are o suprafata de 1813 km2 si bazinul hidrografic cuprinde 136 km2 de rauri si iazuri. Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului Suceava se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei. Regiunea muntoasă cuprinde masivele Suhard şi Călimani (cu vârful Pietrosul de 2100m), cei mai impunători munţi vulcanici din ţară, Obcina Mestecăniş, masivele Giumalău-Rarău, Obcina Feredeului, Obcina Mare, Munţii Stănişoarei, Depresiunea Dornelor. Regiunea de podiş cuprinde dealurile piemontane Marginea, Depresiunea Rădăuţi, Podişul Suceava-Fălticeni, Podişul Dragomirna, Depresiunea Liteni, Câmpia piemontană Baia, Valea Siretului.