Program de valorificare a potențialului turistic al Județului Vâlcea

Capitolul 1 – Prezentarea generala a judetului

1.1 Scurt istoric al judetului Valcea

Orașul scăldat de apele bătrânului Alutus este o veche așezare venită din umbra timpului, istoria sa milenară fiind atestată de săpăturile arheologice găsite în cartierele Valea Răii și Stolniceni. Aici romanii au construit cetăți (castre) durabile care prin vestigiile lor atestă continuitatea de veacurisecole a așezării. În centrul orașului, se găsesc ruinele curții domnești a lui Mircea cel Bătrân, prezențe materiale vii ale marelui voievod în această așezare; aici a semnat documentul de atestare a județului Vâlcea la 8 ianuarie1392, fiind primul județ atestat documentar. Din vechea și măreața cetate se mai pot vedea astăzi doar zidurile care înconjoară parcul central, numit Mircea cel Bătrân în cinstea voievodului. Sigiliul orașului datează din 1505 fiind, după cum arată istoricul A. Sacerdoțeanu, „unul dintre cele mai vechi sigilii orășenești din Țara Românească”.

Că Râmnicu Vâlcea era oraș domnesc, reiese și dintr-un document al domnitorului primei uniri a provinciilor românești, Mihai Viteazul, care numea orașul astfel:„orașul domniei mele la Râmnic”.

Tot așa, Matei Basarab menționa că am fost la preumblere peste Olt la orașul domniei mele la Râmnic. Sub domnia lui în anul 1643, pe iazul morilor (asanat pe la sfârșitul anilor 1970) se construiește prima moară (fabrică) de hârtie, de către boierii Rudeni.

Radu cel Mare la 1504 înființează la Râmnic o episcopie numită Episcopia Râmnicului - Noul Severin, fapt ce este semnalat și de Paul de Alep în notele de călătorie ale sale în țările române. Însă atestarea documentară a acestei episcopii cu titulatura completă datează din timpul lui Mihnea Vodă la 29 decembrie 1590. Construcția nouă a Episcopiei ridicată la 1639 este distrusă de un incendiu provocat odată cu năvălirea turcilor din 1737. Tot așa se va întâmpla și în 1847. Construcția existentă a fost ridicată între anii 1850- 1856, iar picturile interioare sunt făcute de Gheorghe Tattarescu, purtând amprenta realismului italian. Noua construcție este ridicată prin strădania episcopului de Vâlcea Calinic primind denumirea de Catedrala Episcopală „Sfântul Nicolae”.

La 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi, se intonează pentru prima dată cântecul Deșteaptă-te, române! compus de Anton Pann pe versurile poeziei „Un răsunet” de Andrei Mureșanu, la ceremonialul organizat pentru cinstirea victoriei revoluției și sfințirea stindardelor libertății naționale. Peste ani, în urma revoluției din decembrie 1989, „Deșteaptă-te, române!” a devenit imnul național al României.

1.2 Legenda a unui obiectiv turistic din judet

Mănăstirea Frăsinei

“Potrivit legendei, în urmă cu 300 de ani, Sfântul Calinic își căuta un loc unde să se așeze și a mers la mai multe mănăstiri și schituri. În cele din urmă a ajuns la Mănăstirea Frăsinei și s-a decis să rămână acolo. Totuși nu le-a spus călugărilor intențiile sale și a plecat mai departe, urmând să se întoarcă ulterior.

După o perioadă, întors la Frăsinei, Sfântului Calinic a găsit la mănăstire o orgie în toată regula cu băutură, femei, muzică și călugării care renunțaseră la pioșenia religioasă. Supărat, acesta ar fi blestemat să sfârșească tragic toate femeile care calcă acolo, iar blestemul a fost scris pe o stâncă ulterior pe crucea care păzește intrarea la mănăstire.”

1.3 Asezarea geografica a judetului Valcea

Judetul Valcea este situat in sudul Carpatilor Meridionali. Limitele sale teritoriale sunt spre nord conturate pe crestele muntilor Fagarasului si Lotrului, care despart in mod natural judetul Valcea de judetele Sibiu si Alba; spre este coboara spre creasta muscelelor ce vin din muntii Fagarasului spre sud, intre Topolog si Olt, trecand in continuare, spre platforma Cotmeana care separa Valcea de judetele Arges si Olt; spre sud limita trece in apropierea liniei de contact intre Podisul Getic si Campia Romana, separandu-l de judetele Olt si Dolj, iar limita de vest este legata de bazinul Bistritei, Oltetului, Luncavatului si o parte din cursul inferior al Cernei, separandu-l de judetele Hunedoara, Gorj si Dolj.

Pozitia sa geografica determina si temperatura care aproape mereu este calduroasa, clima fiind temperat continentala.

Suprafata judetului Valcea este de 5765 kmp., reprezentand 2,43% din teritoriul tarii.

1.4 Cai de acces

Judeţul Vâlcea este străbătut de o reţea totală de drumuri de 1.466 km împărţită astfel :

Drumuri naţionale 189 km din care 169 km (pietruiţi) sunt întreţinuţi de Direcţiunea Generală a Drumurilor, iar 20 km (pavaţi şi pietruiţi) de comunele urbane.

Drumuri judeţene 671 km din care administraţia judeţului întreţine 365 km (pietruiţi), iar comunele urbane 5 km.

Drumuri comunale 604 km.

Lungimea podurilor este de 13.309,93 m, repartizată astfel : poduri naţionale 3.101, 13 m, judeţene 6.081,50 m, comunale 4.127,30 m.

Prin judeţ trec 3 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :

• Caracal – Râmnicu-Vâlcea - Tălmaciu

• Piteşti – Râmnicu Vâlcea - Târgu-Jiu

• Piteşti – Dobroteasa - Drăgăşan

Calea ferata. Reţeaua totală de cale ferată a judeţului este de 163 km, toate fiind linii cu ecartament normal, dintre care 137 km, linii cu o cale şi 26 km, linii cu două căi. Itinerarii principale sunt accelerate : Bucureşti – Piatra Olt – Sibiu, iar staţii importante sunt Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Călimăneşti, Râureni, Ocniţa.

1.5 Nivelul de dezvoltare economica

Judeţul Vâlcea poate fi caracterizat ca aparţinând prin excelenţă zonei montane şi deal. În raport cu relieful, natura depozitelor de solificare şi condiţiile climatice, învelişul de sol prezintă o mare diversitate, de la brune acide, brune feriiluviale, litosoluri sau soluri humicosilicatice în zona montană la brune luvice, brune eumezobazice şi argiloiluviale pseudorendzine, vertisoluri, erodisoluri şi/sau regosoluri în dealurile subcarpatice şi piemontane.