Program de valorificare a potențialului turistic - Județul Cluj

INTRODUCERE

Lucrarea ,,Program de valorificare a potenţialului turistic din judetul Cluj’’ a fost întocmita cu scopul de a contribui la imbogatirea cercetării geografice a zonei, actualizând datele de ordin fizico – geografic, dar mai ales turistic, si prezentând perspectivele de dezvoltare.

Judeţul Cluj este unul dintre cele mai dezvoltate judeţe ale României. Potenţialul său economic este dat de resursele locale, tradiţia şi experienţa de durată în majoritatea sectoarelor. Importantă este şi poziţia sa de lider al comerţului în Transilvania, datorită aşezării sale favorabile, la intersecţia rutelor comerciale importante care leagă Europa Centrală de zona Balcanilor. Judeţul Cluj cuprinde cinci municipii: Cluj - Napoca, Turda, Dej, Câmpia Turzii şi Gherla, un oraş - Huedin, 75 comune şi 420 de sate.

Cap. 1 LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZAREA JUDEŢULUI CLUJ

- Etimologia

Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea oraşului medieval din acest loc. Toponimul Clus are semnificaţia de „închis” în latină şi se referă la dealurile care înconjoară oraşul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienţei numelui topic din germanul Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând «trecătoare între munţi» sau din clusa «stăvilar, baraj»). Primul nume românesc al oraşului a fost Cluş, scris uneori şi Klus. Denumirea de Cluj s-a încetăţenit mai ales după ce oraşul a devenit parte a Regatului României în 1918. În 1974 numele a fost schimbat în Cluj-Napoca, Napoca fiind prima denumire a localităţii, folosită în epoca ocupaţiei romane.

- Scurt istoric al judeţului Cluj:

Clujul este un spatiu aparte, situat chiar în inima Transilvaniei, centrul economic, educational si cultural al regiunii, cel mai mare oras din zona de vest a României, cu o populatie importanta, si fiind considerat al doilea oras ca relevanta la nivel national.

Straveche asezare, atestata în urma cu peste 2.000 de ani, ridicata la rangul de municipiu în vremea Imperiului Roman, Clujul a înflorit înca din evul mediu ca un important centru urban si comercial. În documentele de arhiva se afla raportul întocmit în anul 1565 de catre Giovanoandrea Gromo, comandantul Garzii italiene a principelui Ioan Sigismund, expediat lui Cosimo Medici, ducele Toscanei, în care Clujul era prezentat ca „un oras comercial mare si bogat”. Acelaşi personaj mai spunea:” Ştim bine că acesta este totodată cheia întregii ţări”

Situat în partea centrala a Ardealului istoric, între Muntii Apuseni, Platoul Somesan si Câmpia Transilvaniei, daca este privit pe harta lumii, orasul Cluj-Napoca se afla în partea centrala a Europei, situându-se din punct de vedere geografic la aceeasi latitudine ca si Geneva (Elvetia) si Lyon (Franta). Metropola se întinde pe ambele maluri ale râului Somesul Mic, fiind înconjurata de dealuri având înaltimi între 500 si 800 m (de unde si numele de „Cluj”), beneficiind astfel de o foarte buna pozitionare geografica, ce a lucrat în favoarea dezvoltarii sale economice de-a lungul timpului. Este în prezent un oras activ, care vibreaza, combinând eleganta si sarmul arhitecturilor trecutului cu arhitectura contemporana a spatiilor comerciale si a birourilor moderne. Plin de viata, fapt datorat si prezentei masive a studentilor, orasul este un adevarat centru economic, cultural si de lifestyle ce indica stadiul de progres al regiunii de vest si al României în general. Multe dintre afacerile cu anvergura nationala se desfasoara în Cluj-

Napoca, oraş cu o structură solidă metropolitană, aflat în continuă extindere, ceea ce îi confera o poziţie strategică şi pe viitor.

- Stema:

Stema judeţului Cluj a fost adoptată prin hotărârea de guvern nr. 221/2006 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 190/28 februarie 2006. Se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, sfertuit. În partea superioară, în primul cartier, în dreapta, pe fond auriu, se află „Lupa Capitolina”, de culoare neagră. În partea superioară, în al doilea cartier, în stânga, pe fond albastru, se află o cunună de grâu aurie. În partea inferioară, în al treilea cartier, în dreapta, pe fond albastru, se află o carte argintie deschisă. În partea inferioară, în al patrulea cartier, în stânga, pe fond auriu, se află doi lei afrontaţi de culoare neagră, cu limba roşie, care susţin un stejar dezrădăcinat, de culoare neagră.