Cuprins
- 1. Localizarea şi caracterizarea judeţului 3
- 1.1. Scurt istoric 3
- 1.2. Aşezarea geografică 3
- 1.3. Căi de acces 3
- 1.4. Nivelul de dezvoltare economico – socială 4
- 2. Prezentarea potenţialului turistic al judeţului 6
- 2.1. Resurse turistice naturale 6
- 2.2. Resurse turistice antropice 9
- 2.3. Trasee turistice în zonă 11
- 3. Analiza bazei tehnico – materiale turistice şi a ofertei de servicii 12
- 4. Formele de turism practicate în judeţ 17
- 5. Analiza circulaţiei turistice şi previziunea evoluţiei viitoare 18
- 6. Propuneri de valorificare 19
- 7. Harta turistică a judeţului 22
- 8. Obiective turistice 23
- 9. Bibliografie 26
Extras din proiect
Program de valorificare a potenţialului turistic al judeţului „Bistriţa - Năsăud”
1. Localizarea şi caracterizarea judeţului
1.1. Scurt istoric
Municipiul Bistriţa a sărbătorit în 1994, 730 ani de la prima sa atestare documentară. Aşezarea geografică favorabilă, calitatea solului, pădurile bogate şi minereurile din Rodna au permis judeţului şi Municipiului Bistriţa să se dezvolte constant - Bistriţa s-a plasat pe locul cinci în ierarhia oraşelor din Transilvania în Evul Mediu. Datorită importantului rol jucat în istoricul dezvoltării, Bistriţa este în prezent capitala judeţului.
1.2. Aşezarea geografică
Judeţul Bistriţa-Năsăud are o suprafaţă totală de 5.355 km pătraţi, reprezentând 2,25 % din teritoriul total al României (situându-se pe locul 28 printre judeţele României din punct de vedere al suprafeţei). Judeţul Bistriţa-Năsăud, situat în nordul României, are graniţe cu Judeţul Maramureş la nord, Judeţul Suceava la est, Judeţul Mureş la sud şi Judeţul Cluj la vest. Elementele teritorial-administrative ale judeţului sunt: • un municipiu (Bistriţa) • trei oraşe (Năsăud, Beclean, Sângeorz Băi) • 53 comune • 248 sate. Judeţul include zona de legătură dintre Carpaţii sudici şi Podişul Transilvaniei, bazinul de sus al râului Someşul Mare şi afluenţii săi, cât şi o mică parte din bazinul mijlociu al râului Mureş.
1.3. Căi de acces
Rutiere - E576 (DN17) Suceava - Pasul Tihuţa - Bistriţa - Dej; DN17C Bistriţa - Moisei (mm) prin Pasul Setref;
Linia ferata - Suceava - Vatra Dornei - Pasul Gradiniţa - Ilva Mare - Năsăud - Dej; Beclean - Salva - Vişeu (MM); Sieu Magherus - Sanmihaiu de Câmpie - Ludus (MS); Sieu Magherus - Deda (MS) prin cheile Monorului;
Aeroport - Din punct de vedere al transporturilor aeriene judeţul Bistriţa - Năsăud este deservit de Aeroportul din Cluj- Napoca, situat la distanţa de 125 km de Bistriţa sau de Aeroportul din Târgu Mureş aflat la o distanţă de aproximativ 100 km.
1.4. Nivelul de dezvoltare economico – socială
Populaţia
Structura pe sexe a populaţiei
Anii Masculin
(număr persoane) Feminin
(număr persoane)
2005 157.630 159.624
2006 157.849 159.836
2007 157.260 159.429
2008 157.198 159.589
2009 157.512 159.693
Din tabel se poate deduce că populaţia de sex feminin este predominantă. Faţă de anul 2005, în anul 2009 locuitorii de sex masculin au scăzut cu 118, iar locuitorii de sex feminin au crescut cu 69.
Repartizarea populaţiei pe medii de provenienţă
Anii Urban
(număr persoane) Rural
(număr persoane)
2005 114.978 202.276
2006 116.205 201.480
2007 116.139 200.550
2008 116.811 199.976
2009 117.871 199.334
În tabel se poate observa cu uşurinţă că cel mai mare număr de persoane se află în mediul rural. Faţă de anul 2005, în anul 2009 mediul urban a crescut cu 2.893 de persoane, spre deosebire de mediul rural care a scăzut cu 2.942 de persoane.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Program de Valorificare a Potentialului unui Judet - Bistrita Nasaud.doc