proiect Amenajari Turistice integrate

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza proiect Amenajari Turistice integrate.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 50 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

Introducere
Cap I Proiect de investitii in litoralul romanesc
1. Analiza resurselor naturale si antropice
2. Statiunile de pe litoralul romanesc
2.1 Capacitatea turistica
2.2 Analiza indicatorilor circulatiei turistice
Cap II Proiecte si programe pentru dezvoltarea turismului de litoral
Cap III Plan investitional-Vila Alero
Cap IV Management, marketing si promovare

Extras din document

INTRODUCERE

Peisajul turistic al litoralului Mării Negre îşi găseşte rar echivalent în lungul coastelor continentului European, fiind de o unicitate specifică. Aici, apa şi uscatul îşi dispută mereu întâietatea, peste timpul care a lăsat în urmă vestigii, precum Histria, Callatis, Tomis, trecute măreţii pe care moara timpului nu le-a măcinat până la desfiinţare.

De la Sud de “împărăţia” Deltei şi până dincolo de Mangalia se întind lacurile sărate sau dulci care împodobesc plaja, separate de universul marin prin perisipuri sau grinduri, cu un nisip de o fineţe rar întâlnita: Razelm, Sinoie, Goloviţa, Zmeica, Siutghiol, Techirghiol, Mangalia. Deşi în Nordul litoralului plaja intră în apele mării, în Sud, înălţimea falezei este mai predominantă, putând admira o bună parte din imensitatea mării. De asemenea, litoralul are cel mai călduros climat din ţară, temperatura se repartizează uniform, iar influenţa mării se simte până la aproape 20-25 kilometri spre Vest de linia unde apa se înfrăţeşte cu uscatul. Aici, numărul mediu al zilelor cu soare este de 295, iar al celor cu temperaturi de 25 de grade atinge 60.

Principalul factor de atracţie al turistilor în această zonă rămâne însă, marea. Este o mare de tip continental, legându-se prin strâmtorile Bosfor si Dardanele cu Marea Mediterana, iar de acolo cu întreg Ocenul Planetar. Marea Neagră este a treia mare europeană ca întindere şi a doua ca adâncime. Litoralul românesc al Mării Negre începe de la frontiera Republicii Moldova punctul de vărsare al braţului Chilia în mare. Spre sud se întinde, pe o suprafaţă de 40 km, ţărmul maritim, marcat de linia estică a Deltei Dunării. În continuare, de la braţul Sfântul Gheorghe, spre sus, până la Capul Midia, pe o porţiune de 100 km, se întinde zona nisipurilor joase (Razim-Sinoie). Prin poziţia sa, această porţiune este deosebit de pitorească, având multe aşezări pescăreşti, însă un număr redus de obiective turistice. De la Capul Midia spre sud, pe o întindere de aproximativ 100 km, se află, aşa cum de regulă turiştii îl înţeleg, litoralul, înşiruire de staţiuni balneo-maritime şi de odihnă. Sub raport morfologic poate fi divizat într-un sector nordic, jos, deltaic-lagunar, şi un sector sudic, relativ înalt, cu faleze.

Chemarea mării oferă plaje de calitate şi un efect benefic al soarelui şi brizelor, în staţiuni precum: Mamaia, Eforie, Costineşti, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia şi chiar Constanţa, oraşul-poartă al tuturor sosirilor. Al treilea oraş al României şi cel mai mare port la Marea Neagră, Constanţa este atestată din secolul VI î.e.n., sub numele de Tomis (pe atunci colonie grecească). Poetul roman Publius Ovidius Naso a trăit aici în exil o mai mare parte a vieţii sale, statuia sa, creată de sculptorul Ettore Ferrari în 1887, poate fi admirată şi astăzi. Principalele atracţii ale oraşului sunt Cazinoul, ridicat la începutul secolului XX, Acvariul, Delfinariul şi Planetariul. La Constanţa pot fi vizitate Muzeul de Istorie Naturală şi Arheologie, Muzeul Marinei Române, Muzeul de Etnografie, Observatorul Astronomic, Teatrul Muzical şi Teatrul Dramatic. Diversitatea etnică a staţiunii este subliniată de existenţa a trei monumente religioase: Catedrala Ortodoxă (1898), Biserica Catolică (1908) şi Moscheea (1910). Imagini de vis maritime cu un litoral ispititor, un trecut ce te cheamă să-l vezi relaxat ca pe o replică vie, adică numai emoţii puternice. Alte puncte de atractie ale litoralului sunt si urmatoarele: Parcul Aqua Magic(Mamaia), telegondola din Mamaia, Insula Ovidiu de pe lacul Siutghiol, Aero Grand Prix, Liberty Parade, herghelia de la Mangalia si altele.

CAPITOLUL I

PROIECT DE INVESTITII IN LITORALUL ROMANESC

1. Analiza resurselor naturale si antropice

Litoralul românesc dispune de diverse resurse balneare: ape minerale şi mineralizate, nămoluri terapeutice. O salbă de lacuri marchează litoralul: Techirghiol, Tatlageac, Neptun, Belona, Siutghiol, Corbu, Sinoie, Năvodari, Tasaul. Lacul Techirghiol este arhicunoscut în România şi în lume pentru nămolul terapeutic folosit în afecţiuni reumatismale, ginecologice, ale căilor respiratorii şi probleme dermatologice. De asemenea, litoralul românesc prezintă o mare varietate de atracţii naturale, oferind posibilităti de a face cură heliomarină, tratament balneo-medical, practicare de sporturi nautice, cercetări ştiinţifice şi, bineînteles, recreere.

Atuurile litoralului românesc pot fi comparabile cu cele europene. Acestea sunt:

Apa de mare, care este un factor important pentru talasoterapie şi băi de mare, oferind condiţii excelente pentru sporturi nautice şi chiar scufundări. Salinitatea relativ redusă, compoziţia chimică propice organismului uman, acţiunea valurilor şi prezenţa aerosolilor sunt condiţii ideale pentru un sejur perfect. Apa mării clorată, sulfatată, sodică, magneziană, hipotonică are o mineralizare de 15,5 gl (grame pe litru) şi atinge în timpul verii o temperatură de 25-26 grade Celsius. Bioclimatul marin este bogat în hipotiroidism, rahitism, decalcifieri şi unele afecţiuni reumatismale. Pe malul mării sunt condiţii ideale pentru aerohelioterapie.

Plaja. Se diferentiază de oferta altor tări prin orientarea sa spre Est şi Sud-Est, fapt ce determină expunerea la razele solare de circa 10 ore pe zi. Un mare plus este şi panta lină de coborâre în mare, bună atât pentru adulţi cât şi pentru copii, lăţime mare (până la 500 metri în Mamaia), calitatea înaltă a nisipului ce asigură condiţii foarte bune pentru efectuarea curelor helio-marine (băile de soare şi de mare).

Climatul maritim, caracteristic acestei zone a Mării Negre, prezintă o stabilitate termică a atmosferei. Temperatura medie în lunile iunie-august depăşeşte 25 grade Celsius. Precipitaţiile reduse (sub 400 milimetri pe an) favorizează dezvoltarea turismului în zonă, astfel că numărul de zile însorite pe litoral se ridică la 140 pe an. Nebulozitatea este redusă, vânturile dominante bat din direcţia Nord-Est, iar brizele de mare şi de uscat răcoresc vara aerul.

Relief, floră, faună. Relieful litoralului românesc este determinat de interactiunea morfologică a Podişului Dobrogei cu Marea Neagră. De-a lungul coastei marine, trecerea între podiş şi platforma marină se face lin pe o pantă uşoară cu numeroase plaje, cu acces lejer în apă, pe distanţe remarcabile. Acestea, cât şi faptul că Marea Neagră este lipsită de curenţi puternici de litoral, de plante sau de peşti periculoşi, fac litoralul românesc locul ideal pentru recreere. Mareea este nesemnificativă (10-20 centimetri), factor care se adaugă la atuurile litoralului nostru în comparaţie cu alte locuri celebre din lume. Marea Neagră nu se poate spune că este foarte bogată în fauna piscicolă, dar pescarii amatori pot găsi satisfacţie la diferitele specii precum: chefalul, stavridul, labanul, rechin şi la cunoscutul guvid, existent numai în Marea Neagră. Există o specie de rechin (“câinele de mare”) care este inofensiv pentru oameni şi care nu se apropie de ţărm niciodată, dar care este o delicatesă pe mesele restaurantelor. Trebuie amintit şi calcanul, bogaţia natională a acestor ape, frecventate îndelung de braconierii din România, Bulgaria şi Turcia. Acest peşte este numărul unu în gastronomia marină, fiind o marfă pentru export foarte căutată.

Fisiere in arhiva (1):

  • Plan Investitional al Vilei Alero din Judetul Constanta Statiunea Eforie Sud.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ FACULTATEA DE ECONOMIA TURISMULUI INTERN ŞI INTERNAŢIONAL