Proiect de practică - parcuri naționale și naturale din România

Capitolul I

1.1. Prezentare generala

România are un capital natural deosebit de divers. Acest fapt se datorează în parte condiţiilor fizico-geografice care includ munţi, câmpii, reţele hidrografice majore, zone umede si unul din cele mai vaste sisteme de delta ale Europei (Delta Dunarii). De asemenea, datorita pozitiei geografice a Romaniei, flora si fauna prezinta influente asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud si componente continental europene dinspre nord-vest. In sfarsit, relativa stabilitate a populatiei in ultimii 60 de ani, lipsa mecanizarii in sectorul forestier si dezvoltarea economica redusa au determinat o exploatare mai redusa a resurselor decat in majoritatea altor zone din Europa. Rezultatul general consta in diversitatea florei si faunei, inclusiv in existenta unor populatii de lupi, ursi, capre negre si rasi, care sunt considerate ca fiind printre cele mai mari din Europa, precum si in existenta unor extinse habitate forestiere si alpine nealterate, asociate lantului muntos al Carpatilor. Astfel valoarea capitalului natural al Romaniei a impus de-a lungul timpului luarea unor masuri de protectie a naturii.

1.2. Legislatia in domeniu

Din punct de vedere legislativ in anul 1973 s-a adoptat Legea nr. 9 (Legea Mediului) in care sunt incluse si prevederi legate de protectia rezervatiilor si monumentelor naturii si de asemenea "sunt trasate sarcini ce revin organelor centrale si locale...", dar alaturi de aceasta lege cadru nu s-a mai adoptat o lege specifica pentru ariile protejate care sa reglementeze administrarea acestora, asa cum s-a intamplat in Polonia sau Cehoslovacia, tari care aveau parcuri nationale cu administratie propie.

In aceasta perioada s-au produs si primele recunoasteri internationale ale valorii ariilor protejate romanesti, cand in 1979, Retezatul si Pietrosul Rodnei au fost recunoscute ca Rezervatii ale Biosferei sub auspiciile programului UNESCO - Man and Biosphere (MAB). Dar nici macar aceasta recunoastere internationala nu a condus la o administrare a acestor arii protejate.

In 1995 a fost adoptata Legea Mediului nr. 137 care cuprinde prevederi legate de conservarea naturii si ariile protejate si totodata recunoaste toate ariile protejate declarate anterior prin orice lege, ordin, hotarare, decizie.

Astfel in prezent, Reteaua Nationala de Arii Protejate include un numar de 579 de arii protejate (intre care 13 parcuri nationale) ce reprezinta 4,8% din teritoriul Romaniei (1.140.590 ha). Trei dintre acestea sunt recunoscute international ca Rezervatii ale Biosferei in cadrul Programului UNESCO - MAB, si anume: Retezat, Pietrosul Rodnei si Delta Dunarii. Ultima este de asemenea inscrisa pe lista Patrimoniului Natural Mondial si pe lista Ramsar, a zonelor umede de importanta internationala.

Din pacate aceasta Retea Nationala a Ariilor Protejate este doar o "retea pe hartie" ci nu una pentru care sa existe planuri de mangement si care sa fie administrata eficient. Cu exceptia Deltei Dunarii, restul parcurilor nationale sufera de asazisul "paper park syndrom" adica parcuri care nu sunt decat infiintate pe hartie.

Totusi pentru majoritatea ariilor protejate constituite in fond forestier, Romsilva, prin filialele teritoriale asigura managementul forestier, dar care doar in putine cazuri corspunde viziunii ecologilor. Trebuie recunoscut faptul ca anumite arii protejate au fost protejate datorita interventiei silvicilor, dar in orice caz managementul acestora a fost doar unilateral-forestier.

1.3. Masuri guvernamentale adoptate

In acest context Guvernul Romaniei a solicitat acordarea unei noi finantari din partea Fondului Global de Mediu (GEF) pentru conceperea si punerea in practica a unui proiect privind "Mangementul Integrat si Conservarea Ariilor Protejate in Romania".

Scopul principal al proiectului GEF este intarirea capacitatii de pregatire si implementare a planurilor de management al ariilor protejate la nivel local si national.

La nivel national se va acorda sprijin pentru realizarea si intarirea cadrului institutional necesar, pentru adoptarea atat de necesarei legi a ariilor protejate si intarirea cadrului legislativ, pentru pregatirea resursei umane si de asemenea exista o componenta de participare publica si de pupularizare a ideii de conservare a naturii si a ariilor protejate.

La nivel local se vor realiza planurile de mangement si se vor constitui administratii (structuri de mangement) pentru trei arii protejate: Parcul National Retezat, Parcul Natural Bucegi-Piatra Craiului (obtinut prin insumarea a doua zone care in mod obisnuit erau nominalizate distinct ca doua parcuri nationale), Rezervatia de Zimbri Vanatori-Neamt (creata pentru reintroducerea zimbrului in stare de libertate), aceste trei zone urmand sa devina modele pentru replicarea structurilor de management si pentru alte arii protejate. Acest proiect a fost demarat la sfarsitul anului 1999.

Deci in prezent pentru ariile protejate din Romania se ofera o noua sansa pentru a rezolva atat de complexele probleme legate de ariile protejate cum ar fi:

- o evaluare corecta a capitalului natural al tarii

- constituirea unei retele de arii protejate care sa acopere intreaga varietate a ecosistemelor din tara

1.4. Situaţia ariilor naturale protejate şi a monumentelor naturii

Suprafaţa totală a ariilor naturale protejate din România este de 1.234.710 ha, adică

5,18 din suprafaţa ţării. Situaţia este prezentată în următorul tabel:

Suprafaţa României 23.839.100ha

Suprafaţa ariilor naturale protejate 1.234.608 ha

Procentul ocupat de ariile naturale protejate 5,18%

din care:

Delta Dunării ocupă din suprafaţa ţării

2,43%

Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei sălbatice, în România sunt acceptate următoarele categorii de arii naturale definite în funcţie de obiectivele de atribuire: rezervaţie ştiinţifică, parc naţional, parc natural, monument al naturii, rezervaţie a biosferei; zona umedă de importanţă internaţională; şit al patrimoniului mondial natural.

Rezervaţiile biosferei, parcurile naturale şi naţionale însumează o suprafaţă de 1.132.176 ha (incluzând şi un număr de 134 rezervaţii naturale şi monumente ale naturii cu o suprafaţă de 129.643 ha)

De asemenea, au fost declarate alte 693 rezervaţii naturale şi monumente ale naturii cu o suprafaţă de 102.434 ha în plus faţă de cele 134 conţinute în interiorul parcurilor naţionale, naturale şi rezervaţiilor biosferei.

Parcuri naţionale Suprafaţa (ha) Integral/parţial pe terit. jud.

Balta Mică a Brăilei 17.529.00 Integral în judeţul Brăila

Bucegi 32.663.00 Pe supr. jud. Argeş, Braşov, Prahova

Călimani 24.041.00 Pe supr. jud. Bistriţa-Nasaud, Mureş

Ceahlău 8.396.00 Integral în jud.Nea,ţ

Cheile Bicazului-Hamas 6.575.00 Pe supr. jud. Harghita şi Neamţ

Cheile Nerei-Beusnita 37.100.00 Integral în jud. Caraş-Severin

Cozia 17.100.00 Integral în jud. Valcea

Delta Dunării 580.000.00 Pe suprafaţa judeţelor Tulcea, Constanţa

Domogled-Valea Cernei 60.100.00 Pe supr. jud. Caraş-Severin, Gorj

Grădiştea Muncelului 10.000.00 Integral in jud. Hunedoara

Munţii Apuseni 75.784.00 Pe suprafaţa jud. Alba, Bihor şi Cluj

Munţii Măcinului 11.321.00 Integral în jud. Tulcea

Piaţa Craiului 14.800.00 Pe supr. jud. Argeş şi Braşov

Porţile de Fier 115.655.80 Pe supr. jud. Caraş-Severin şi Mehedinţi

Retezat 38.047.00 Integral în jud. Hunedoara

Rodna 46.399.00 Pe supr. jud. Bistriţa-Nasaud şi Suceava

Semenic-Cheile Caraşului 36.664.00 Integral în jud- Caraş-Severin

Total 1.132.174,80