Proiect la Amenajarea Turistica a Teritoriului - Orsova

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Proiect la Amenajarea Turistica a Teritoriului - Orsova.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 13 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

Cap.1 Prezentarea generală 3
Cap. 2 Evaluarea potentialului turistic şi a infrasctructurii turistice 6
Principalele obiective turistice din Orşova 7
Cap. 3 Infrastructura turistica 10
Cap.4 Propuneri de îmbunătăţire a amenajării teritoriale 12
Bibliografie: 13

Extras din document

Cap.1 Prezentarea generală

Orşova este un municipiu din judeţul Mehedinţi, Banat, România. Este situat pe malul lacului de acumulare Porţile de Fier I de pe Dunăre, în zona de varsare a râului Cerna în Dunăre. La recensământul din 2002, populaţia oraşului era de 12 967 locuitori.

Ca urmare a realizării lacului de acumulare Porţile de Fier, vechea vatră a oraşului a fost inundată în 1970, iar populaţia a fost strămutată pe un nou amplasament, incluzând terasele Dunării şi ale Cernei şi versantul de sud al Munţilor Almăj, unde s-a construit un oraş complet nou (1966-1971), care a înglobat şi satele Jupalnic, Tufari şi Coramnic.

Oraşul Orşova este situat pe malul Dunării, la contactul dintre Munţii Almăjului cu Podişul Mehedinţi, pe malul lacului de acumulare Porţile de Fier.

Pe harta actuală a judeţului Mehedinţi, Orşova se află în partea de vest a judeţului, învecinându-se la sud cu Dunărea, la vest cu comuna Eşelniţa, la nord cu judeţul Caraş-Severin, iar la est cu comuna Iloviţa.

Suprafaţa totală a oraşului este de 5467 ha

Orsova – loc de intalnire dintre batranul Danubiu si Carpatii Romanesti – semnifica un imemorial leagan de civilizatie, unde peisajul relativ auster mai pastreaza pana in zilele noastre vestigii ale vremelnicilor stapaniri romane, turce sau austriece. Intre asezarile Romaniei, Orsova are un statut aparte: este cel mai tanar oras si, totodata, unul dintre cele mai vechi, dainuirea sa fiind atestata de peste 18 veacuri. Dezvoltarea moderna a Orsovei a avut loc in secolul al XIX-lea. La aceasta au contribuit, pe de o parte, noile cai de comunicatie, dezvoltarea navigatiei cu aburi pe Dunare – prin Agentia austriaca prioritar – Orsova devenind port de insemnatate, mai cu seama dupa lucrarile de regularizare a senalului

navigabil. Municipiul Orsova este situat in partea de Sud-Vest a Romaniei, la confluenta

raului Cerna cu Dunarea, intr-una dintre cele mai reprezentative unitati depresionare

ale Defileului Portile de Fier. In prezent, municipiul Orsova reprezinta cel de-al

doilea centru urban important din arealul Porţile de Fier. Populatia municipiului Orsova este de 14136 locuitori.

Dezvoltarea economica actuala a orasului e influentata favorabil de fluviul Dunarea, singura companie mare din oraş fiind S.C. SANTIERUL NAVAL S.A., care este situata pe malul stang al Golfului Cerna si a cunoscut o evolutie spectaculoasa dupa anul 1991.

1.1 RELIEFUL ORŞOVEI

Bazinetul depresionar Orşova este o componentă a depresiunii Ogradena-Bahna, unitatea acestei depresiuni fiind exprimată atât de peisajul geografic cât şi de structura geologică şi de prezenţa unei suprafeţe de nivelare unitară la un nivel superior de 300-350 metri în care au fost sculptate actualele bazinete de eroziune.

Nivelul de 400-450 metri încadrează depresiunea Orşova în partea de NE şi NV prin pătrunderea în bazinetul depresionar a unor culmi joase ale munţilor Mehedinţi şi munţilor Almăj.

Nivelul de 300-350 metri apare pe marginea depresiunii, contactul cu regiunea limitrofă a munţilor fiind format din culmile interfluviale ale bazinetelor din componenţa depresiunii Ogradena-Bahna. Nivelul terasei a 8-a a Dunării are extindere în Dealul Bărzuica, Dealul Meja, Dealul Alion, Dealul Drănic.

Nivelul de 250-270 metri corespunde unei terase a Dunării cu altitudine relativă de 200-220 metri. Terasa a 7-a apare sub formă de umeri in Groapa Lupului, Valea Slătinicului, Valea lui Ivan.

Nivelul de 200 metri corespunde terasei a 6-a a Dunării, întâlnindu-se pe văile afluente Slătinicului, Valea lui Ivan, Culmea Poienilor.

Nivelul de 150 metri - terasa a 5-a a Dunării este bine reprezentat în Dealul Viilor, Dealul Dracului, Dealul Cioaca Mică.

Nivelul de 110-130 metri - terasa a 4-a a Dunării, a fost puternic modificat de terasarea şi nivelarea terenurilor pentru amplasarea vetrei noului oraş Orşova.

Suprafeţele de teren sub 70 metri altitudine, care includ terasele 3-2-1, precum şi lunca Cernei, au fost acoperite de apele lacului de acumulare, formându-se Golful Cerna.

1.2 CLIMA ORŞOVEI

Particularităţile climatice ale zonei depresionare Orşova sunt rezultatul interacţiunii dintre procesele radiative, circulaţia generală a atmosferei, condiţiilor variate ale reliefului.

Temperatura medie anuală la Orşova este de 10,8 grade Celsius.

Temperatura medie a lunii ianuarie este de - 0,7 grade Celsius; în luna iulie se înregistrează o temperatura medie de 22,1 grade Celsius

Precipitaţiile medii sunt de 734 mm (între anii 1901-1990). în anul 1991 s-au înregistrat

873,3 mm. După anul 1970, odată cu construirea barajului şi formarea lacului de acumulare, un fenomen deosebit de frecvent este seceta.

Grosimea medie a stratului de zăpadă este de 10 cm, fiind specifică lunilor ianuarie-februarie.

Direcţia predominantă a vântului este N şi NV. Viteza medie anuală este de 4,5 ms.

1.3 APELE

Reţeaua hidrografică a Orşovei este reprezentată de 2 artere: Dunărea şi Cerna, precum şi de unele pârâuri permanente sau semipermanente: pârâul Ţurlui, Ijnic, Slătinicul, pârâul lui Ivan, Graţca, Mozna, Dalboca.

1.4 VEGETAŢIA, FAUNA, SOLURILE

a). Specii europene : fagul, gorunul, carpenul, alunul. Subarboretul este format din mărul pădureţ, păducelul, cornul, sorbul, teiul.

b). Specii eurasiatice: plopul alb, plopul negru, sălciic). Elementul mediteraneean cuprinde specii mezoxerofile şi xerofile:

mojdreanul, cărpiniţa, cruşinul, cerul, gârniţa, gorunul, castanul, frasinul, smochinul, magnolia.

d). Elementul pontic este slab reprezentat în zonă prin: arţarul tătărăsc, porumbarul.

În locul pădurilor defrişate se instalează tufişuri termofile de sibleac şi pajişti cu păiuş de livezi, bărboasă şi obsigă.

Fauna e caracterizată printr-o mare diversitate de specii : căpriorul, mistreţul, lupul, vulpea, dihorul şi nevăstuica. Pe solul umed al pădurii se întâlnesc brotăcelul, guşterul, şopârla, şarpele Coheber jugularis caspius, vipera cu corn şi broasca ţestoasă de uscat.

Principalele specii de păsări din depresiunea Orşovei sunt gaiţa de pădure, coţofana, cioara, mierla, piţigoiul, vrabia, ciocănitoarea, uliul găinilor, cucuveaua şi buha. în sezonul rece, golful Cerna adăposteşte lişiţe, raţe sălbatice, câteva exemplare de cormorani şi câteva lebede.

Fauna acvatică a suferit modificări după construirea barajului de la Porţile de Fier. Ihtiofauna cuprinde următoarele categorii :

- peşti migratori anadromi : morunul, cega.

- peşti reofili, care cresc şi se reproduc în Cerna : cleanul, mreana.

- peşti semimigratori: somnul, crapul, plătica, babuşca, şalăul, ştiuca, obletele.

- peşti stagnofili: bibanul soare, carasul, roşioara, ţiparul, linul.

Solurile caracteristice depresiunii Orşova sunt influenţate de litologie, relief, climă, vegetaţie:

- solurile aluviale prezintă fenomene de înmlăştinire, fiind puţin utilizate agricol (litosoluri, erodisoluri)

Fisiere in arhiva (1):

  • Proiect la Amenajarea Turistica a Teritoriului - Orsova.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA, BRAŞOV FACULTATEA DE ŞTIIŢE ECONOMICE