Proiect la ecoturism și turism rural - Zona Maramureșului

Capitolul 1.

1.1. Analiza SWOT a turismului rural în România. Identificarea principalelor zone cu potenţial turistic din mediul rural.

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Faună şi floră bogată cu specii şi ecosisteme unicate în Europa, specii dispărute în ţările europene, existente în prezent numai în areale din România;

- Factori naturali şi resurse minerale recomandate în cură balneară complexă;

- Apă potabilă de calitate deosebită şi o mare varietate de ape minerale;

- Diversitatea produselor agro-alimentare ecologice, la preţuri foarte mici;

- Bucătărie tradiţională şi specialităţi regionale;

- Ospitalitate influenţată de caracteristica etnică latină;

- Poluare inexistentă sau foarte redusa in majoritatea zonelor rurale;

- Diversitatea resurselor turistice naturale şi antropice uşor accesibile şi armonios repartizate pe întreg teritoriul ţării;

- Climă temperat continentală favorabilă practicării turismului în tot cursul anului;

- Varietatea folclorului şi a tradiţiilor moştenite bine păstrate şi practicate în viaţa de zi cu zi;

- Calendar bogat de târguri tradiţionale şi manifestări folclorice pe tot parcursul anului şi în toate zonele;

- Patrimoniul cultural–istoric şi arhitectural inclus în patrimoniul UNESCO care se încadrează în categoria destinaţiilor turistice atractive mondiale şi europene;

- Existenţa unei vaste reţele de localităţi rurale partenere cu localităţi europene;

- Cultură europeană;

- Cadru legislativ turistic aliniat la cerinţele şi standardele europene;

- Susţinerea de către autoritatea administraţiei publice centrale de turism a promovării la târgurile internaţionale de turism;

- Existenţa unui sistem adecvat de control al calităţii serviciilor turistice;

- Existenţa cadrului general legislativ pentru construcţiile, dotările şi clasificarea bazei materiale turistice; - Percepţia slabă a unei „dezvoltării durabile” a turismului şi implicit a importanţei protecţiei mediului şi a patrimoniului cultural-istoric şi arhitectural specific;

- Degradarea incipienta a mediului şi inexistenţa unui sistem performant de colectare a deşeurilor în mediu rural;

- Degradarea rapidă a patrimoniului arhitectural rural prin depopularea localităţilor şi a comunităţilor rurale;

- Sisteme de informare şi semnalizare turistică insuficient dezvoltate şi necorelate cu nivelul de dezvoltare al turismului rural;

- Lipsa reţelei naţionale de centre locale de informare şi promovare turistică;

- Fonduri alocate pentru promovarea turismului rural neacoperitoare, insuficiente si subdimensionate;

- Ofertă de servicii turistice puţin diversificată şi necoroborată cu preţul şi calitatea serviciilor turistice prestate;

- Niveluri de câştig nemotivante pentru atragerea/reţinerea populaţiei rurale la ţară si în ţară;

- Cadru instituţional la nivel regional şi local pentru dezvoltarea turismului rural slab dezvoltat;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Relansarea rapidă şi durabilă a turismului cu acordarea unei atenţii speciale locului turismului în dezvoltarea economiei naţionale;

- Dezvoltarea şi promovarea de programe turistice in domeniul turismului rural (podgorii şi vinuri celebre tipice, bucătărie tradiţională cu produse agro-alimentare de tip ecologic, pelerinaje, ecoturism specializat - speoturism, fauna si flora rara, ecosistemul Delta Dunării, comunităţi care întreţin şi practică vechi tradiţii etnofolclorice, medicină naturistă etc.);

- Realizarea de proiecte care pun în valoare turistică elementele patrimoniului

naţional cultural-istoric şi de arhitectură tipica rurala;

- Susţinerea proiectelor care pun în valoare turistică obiective şi evenimente cultural-spirituale şi tradiţionale româneşti;

- Diversificarea ofertei turistice prin derularea şi promovarea unor micro-programe care răspund tendinţelor actuale de agrement şi vacanţe active de tipul circuite de cicloturism, mountainbike, motociclism, deltaplan, rafting, parapantă, circuite pentru practicarea turismului ecvestru, etc.

- Promovarea şi introducerea în circuitele ecoturistice a parcurilor şi rezervaţiilor naturale;

- Declanşarea unor acţiuni promoţionale de amploare prin includerea ofertei turistice româneşti în cataloagele marilor firme touroperatoare;

- Dezvoltarea turismului rural în pensiuni turistice şi agroturistice prin reintroducerea/ extinderea de subvenţii şi facilităţi;

- Introducerea sistemului de management al calităţii si in turismul rural. - Îmbunătăţirea mai rapidă a standardelor de calitate a ofertelor turistice ale ţărilor vecine direct concurente ale României şi coroborarea nivelurilor tarifelor cu calitatea serviciilor;

- Reorientarea unei părţi a cererii turistice interne către alte destinaţii externe;

- Firme de turism din ţările europene şi central-est europene recent intrate în Uniunea Europeană mai eficiente care valorifică resurse turistice asemănătoare celor din România;

- Existenţa unei pieţe româneşti fărâmiţate în contradicţie cu concentrarea excesivă a pieţei turistice internaţionale pe un număr redus de pieţe şi touroperatori;

- Consolidarea, în lumea turistică, a percepţiei de ofertă ieftină în dauna calităţii;

- Lipsa cunoştinţelor minime de management turistic, în domeniu;

- Neconştientientizarea rolului introducerii sistemului de management al calităţii;

- Nerespectarea principiilor „dezvoltării durabile” în evoluţia turismului românesc;

- Amânarea creării structurilor instituţionale administrative de turism, la nivel regional şi local;

- Micşorarea puterii de cumpărare a populaţiei, cu efect în evoluţia şi planificarea evoluţiei cererii de servicii turistice;

- Influenţele celorlalte sectoare de activitate asupra turismului - activitate economică de consecinţă;

- Lipsa unei susţineri tehnice şi financiare pentru promovare turistică, din partea statului, cel puţin de nivelul celei din statele vecine concurente;

- Constrângeri financiare;

- Lipsa unui sistem de creditare a investiţiilor în turism şi restaurarea patrimoniului naţional cultural; fonduri alocate pentru dezvoltarea turistică, insuficiente;

- Existenţa unor dotări edilitar-gospodăreşti subdimensionate si neadaptate cererilor determinate de dezvoltarea turismului rural;

- Infrastructura generală pentru transport, la nivel naţional şi mai ales local, insuficient dezvoltată şi modernizată;

- Aeroporturi regionale nemodernizate şi neadaptate pentru cursele de tip charter în zonele de mare circulaţie turistică;

- Necorelarea furnizării de pregătire minimă precum şi a învăţământului turistic în structură, cu dezvoltarea actuală a turismului