Proiect turism și dezvoltare regională - studiu privind posibilitățile de dezvoltare durabilă la nivel microregional

1.DESCRIEREA MICROREGIUNII

Comuna POGANA este situată în partea de vest a judeţului Vaslui,la distanţa de 15 Km de municipiul Bârlad,pe şoseaua Bârlad -Bacău. Este una dintre puţinele comune ale judeţului cu o vechime impresionanţă, atestată documentar, de aproape 600 de ani ( de la 1433). Prima atestare documentarã a localitãţii Pogana dateazã din 1433. Interesant este însã cã izvoarele istorice amintesc localitatea sub denumirea Cotmãnesti, nume ce provine de la un boier al locului - Cotman - care a avut moşii întinse în aceste ţinuturi. Izvorul care consemneazã actul oficial de naştere al comunei Pogana de astãzi dateazã însã de la 1634, iar provenienţa numelui de acum este pierdutã în istorie. Comuna are în componenţã cinci sate - Pogana, Tomesti, Bogesti, Mãscurei şi Cârjãuani, dintre care cele mai vechi sunt Bogesti (atestat documentar la 1448) şi Tomesti (1433), anul acesta împlinindu-se aşadar 575 de ani de la prima atestare documentarã pentru cel mai vechi sat din comunã.

Terenurile mânoase au facut ca această comună să fie un veritabil fief boieresc,familiile Sturdza sau Docan deţinând moşii de mii de hectare.Remarcabil este faptul că Nicolae Docan a donat imensa sa avere Academiei Române. Pe teritoriul comunei s-au construit, de către acelaşi meşter, 3 biserici, din lemn: în Pogana, biserica "Sfintii Voievozi" ridicată în 1812, iar în satele Cârjăuani şi Bogesti două biserici cu hramul "Adormirii Maicii Domnului", ctitorite în 1779, respectiv 1812.

Relieful comunei, variat şi îngăduitor cu localnicii, cuprinde cca.3000 ha teren arabil, peste 1100 ha de păşune, 600 ha de dealuri acoperite cu vii şi livezi.

O importanţă aparte o are acumularea de apă de la barajul "Cuibul Vulturilor", cu un luciu de apă de 350 ha, una dintre cele două surse de apă pentru Bârlad.

Cei 3395 de locuitori sunt împărţiţi în 5 sate:

- POGANA - centrul comunal

- Tomesti,

- Bogesti,

- Mãscurei,

- Cârjãuani.

Prin acest studiu dorim să evidenţiem potenţialul comunei Pogana, în ceea ce priveşte atragerea de fonduri structurale şi dezvoltarea turismului. Vom lua în considerare toate aspectele legate de infrastructură curentă şi potenţialul turistic al zonei. Prin nişe fiscale şi taxe reduse vom stimula investiţiile străine sau autohtone.

De asemenea vom încerca să ‘micşorăm’ distanţa dintre Bârlad şi Pogana, la nivel de infrastructură şi nivel tehnologic.

Localizare:

2.Analiza situaţiei actuale a microregiunii

A.Aşezare geografică şi cadrul natural

Puncte tari

-se situează la 15 Km faţă de oraşul Bârlad

-este plasată pe DN Bacău-Bârlad

-Are o suprafaţă extinsă cuprinzând 5 sate

- Relief variat, incluzând pe teritoriul său diferite forme propice pentru încurajarea turismului;

Puncte slabe

-se situează într-o zonă slab dezvoltată;

Oportunităţi

- zona are un aspect natural conservat , nefiind afectată de transformările produse în mediul urban

Ameninţări

- este foarte apropiată de baraj , există posibilitatea unor inundaţii;

B.Populaţia şi resursele umane

Puncte tari

- Ospitalitatea recunoscută a locuitorilor;

- Are un numar de locuitori destul de mare;

- Populaţia trăieşte din activităţi agricole. Puncte slabe

-Îmbătrânirea populaţiei (spor natural negativ);

- Adaptarea mai lentă a populaţiei rurale mature şi vârstnice la schimbările şi

provocările lumii actuale

- Nivelul relativ redus al pregătirii şcolare şi respectiv profesionale a majorităţii

locuitorilor comunei;

- Capacitatea financiară relativ scăzută a locuitorilor zonei;

- Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii,

economiei locale şi asistenţei sociale în perspectivă;

- Nu este dezvoltat sectorul serviciilor şi alte activităţi în afara agriculturii

Oportunităţi

-Are la baza “Proiectul pentru învăţare rurală”, proiect ce urmăreşte îmbunătăţirea activităţilor de predare –învăţare, îmbunătăţirea relaţiilor dintre şcoală şi comunitatea locală Ameninţări

-Estomparea tradiţiilor locale, odată cu trecerea timpului;

-Scăderea interesului investitorilor pentru comună datorită infrastructurii fizice

neadecvate

- Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban şi străinătate