Cuprins
- Scurt istoric.3
- CAPITOLUL I Potenţialul turistic natural.4
- 1.1. Localizarea, geologia şi relieful .4
- 1.2. Clima.6
- 1.3. Hidrografia.9
- 1.4. Flora, fauna şi vegetaţia.10
- 1.5. Natura ocrotită.14
- CAPITOLUL II Potenţialul turistic antropic.26
- 2.1. Potenţialul turistic cultural şi istoric. .26
- - Vestigiile arheologice, monumente istorice şi de arhitectură.26
- - Etnografia şi folclorul zonei. .31
- - Muzee, case memoriale şi instituţii de cultura şi arte.39
- 2.2. Potenţialul turistic tehnico-economic şi socio-demografic.43
- - Populaţia şi aşezările umane.43
- - Instituţiile sociale.45
- - Centre meşteşugăreşti de prelucrare tradiţională a produselor locale.48
- CAPITOLUL III Infrastructura .47
- 3.1. Infrastructura generală.47
- 3.2. Infrastructura turistică.50
- - Structurile de primire a turiştilor.50
- - Structurile de alimentaţie.58
- - Structurile de agrement.59
- - Structuri balneo-climaterice.59
- - Structuri de transport.59
- Bibliografia.60
Extras din proiect
Scurt istoric
Figura nr.1 Imagine istorică din centrul oraşului Gura Humorului
Prima atestare documentară a localităţii datează din 26 noiembrie 1490, când Ştefan cel Mare dăruieşte mănăstirii Voroneţ ,,siliştea numită Poiana la Gura Humorului”, pe care o obţinu-se la schimb cu satul Glodeni de lângă Stăuceni, hotarele fiind delimitate de pârâul Voroneţ, râul Moldova, Drumul Mare, Fântâna lui Dumitru, Drumul din pădure, pârâul Homor şi de Poiana lui Andronic.
Localizarea localităţii Gura Humorului este pusă în valoare abia după ocuparea Bucovinei de austrieci, când încetul cu încetul sătucul se transformă într un orăşel „cochet” şi întro staţiune balneoclimaterică renumită în întregul imperiu austriac.
Din datele statistice epoca de înflorire a localităţii Gura Humorului a început cu a doua jumătate a secolului al XIX lea. După 1800 în localitate începe să se stabilească germani, poloni, evrei, ucrainieni, întemeind astfel în 1835 colonia cu numele „Bori”. Tot în anul 1835, Gura Humorului este legată telegrafic cu Viena, iar comerţul se realiza prin schimbul între produsele şesului cu cele ale muntelui.
Începând cu anul 1983 Gura Humorului a devenit reşedinţă de judeţ, iar în anul 1904 este declarată oraş. După Marea Unire din 1918 melegurile humorene au revenit în componenţa statului unitar român, oraşul cunoscând un continuu progres.
Capitolul I Potenţialul turistic natural
1.1 Localizare, geologie şi relief
Figura nr.2 Localizarea oraşului Gura Humorului
Oraşul Gura Humorului este situat în depresiunea intramontană cu acelaşi nume, la confluienţa râului Moldova cu râul Humor, la o altitudine de 490 m, între culmile împădurite. În nord se învecinează cu Obcina Humorului (Piciorul Înalt 798 m), la sud cu Obcina Voroneţului (Măgura 816 m), iar la vest cu Obcina Mare( Toaca 834 m).
Gura Humorului se situează la intersecţia coordonatelor geografice de 47º32´ latitudine nordică şi 25 º54´ longitudine estică, la o distanţă de 36 km faţă de municipiul Suceava şi la o distanţă de 500 km faţă de capitala României.
Fig. nr. 3 Imagine din satelit - Gura Humorului
Relief şi geologie
Oraşul Gura Humorului este situat în partea de est a Carpaţilor Orientali şi reprezintă limita dintre două subunităţi ale Carpaţilor Orientali, respectiv Obcinile Bucovinei, în nord şi Munţii Stânişoarei, în sud.
Fig nr. 4 Obcinele Bucovinei – peisaje rurale
Din punct de vedere geologic, relieful Obcinilor Bucovinei, unitate de munţi scunzi şi mijlocii, este alcătuit din fliş cretacic şi paleogen. Obcina Voroneţului (1.088m) este drenată de văile Suha care mărgineşte la sud depresiunea. Obcinile Bucovinei au ca trăsătură specificã paralelismul culmilor prelungi, puţin înalte şi masiv împădurite, separate de văi longitudinale largi.
Depresiunea Gura Humorului s-a format în zona de vărsare a pârâurilor Humor, Voroneţ, Suha, Suha Mare, Suha Mică în râul Moldova, fiind axată pe sinclinal, iar culmile care o înconjoară formează anticlinale, existând o prefectă adaptare la structura geologică. Altitudinea maximã este de 1.088 m (Obcina Voroneţ).
În arealul geografic în care este amplasat oraşul Gura Humorului întâlnim tipuri de sol cu unele trăsături comune în raport cu formaţia vegetală sub care s-au dezvoltat. Pe pante dominante sunt soluri brun-montane, brun-podzolice, iar pe văi şi lunci soluri aluviale sărace în substanţe organice.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiecte Economice in Turism - Gura Humorului.doc