Proiecte Economice în Turism - Mangalia

Cap. 1. Potenţialul turistic natural

Situată în sud-estul Dobrogei pe ruinele vestitei cetăţii Callatis, Mangalia - o oază integrată pământului românesc prin frumuseţea caracteristică întregului teritoriu, dar cu o lumină a soarelui pe care numai aici o poţi întâlni - încearcă după 2500 de ani să redevină un important pol economic şi cultural, pe coasta de vest a Mării Negre. Descoperirile arheologice atestă că această zonă a fost locuită încă din preistorie, mărturie stând prezenţa culturii materiale neolitice, Gumelniţa. Istoria acestor meleaguri a fost puternic influenţată de amplul proces al marii colonizări greceşti din secolele VIII – VI î.Hr., cu efecte directe şi în secolele următoare. După întemeierea coloniilor Histria şi Tomis de către coloniştii din Milet, la 44 km spre sud, coloniştii din Heracleea Pontică, la rându-i colonie a cetăţii greceşti Megara, au întemeiat la porunca unui oracol, cetatea Callatis.

Dovezile arheologice îndreptăţesc plasarea întemeierii cetăţii Callatis în sec.IV î.Hr., în timpul domniei regelui macedonean Amyntos III. Începând din secolul al XI-lea, cetatea este cunoscută sub numele de “Pangalia” şi era alături de Constanţa şi Varna, unul din cele mai importante porturi din Dobrogea. Dezvoltarea economică a Mangaliei în epoca modernă şi contemporană s-a făcut treptat şi sinuos cu urcuşuri şi coborâşuri. Cei peste 2.500 de ani de istorie demonstrează binecuvântarea acestui loc, lăcaş de toleranţă pentru civilizaţiile şi etniile care l-au populat de-a lungul timpului.

1.1. Localizarea, geologia şi relieful destinaţiei:

Municipiul Mangalia, este situat la limita de sud – est a ţării la aproximativ 45 km sud de Municipiul Constanţa şi la aproximativ 11 km nord de punctul de frontieră Vama Veche cu Bulgaria. Aşezarea geografică: 43,49º latitudine nordică; 28,35º longitudine estică. Aşezarea privilegiată – pe aceeaşi latitudine cu Monaco, San Remo şi Nisa - a permis realizarea unei salbe de staţiuni cu caracter estival, cu nume de fete sau de zei mitologici: Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn. Teritoriul administrativ al Municipiului Mangalia: 6200 ha. Localitati vecine: Limanu/2 Mai (E87 - 9.00 km) şi Saturn (E87 - 5.00 km).

Solurile au o dispunere etajată sub formă de fâşii în direcţia vest - est, pe fundalul cărora s-au format local soluri intrazonale. Cernoziomurile sunt soluri caracteristice pentru stepa dobrogeană ocupând cea mai mare parte din suprafaţa judeţului Constanţa, implicit a municipiului Mangalia.

Solurile bălane sunt răspândite în vestul judeţului într-o fâşie îngustă între Rasova şi Cernavodă şi între Topalu şi Garliciu. Aceste soluri formate pe suprafeţe orizontale sau cu pante foarte mici având altitudini de peste 100m (150-250m), pe leossuri, argile şi aluviuni, unde stratul freatic se află la adâncimi sub 20m.

Pe teritoriul municipiului Mangalia se întâlnesc mai multe subtipuri de cernoziomuri: carbonatic, castaniu de pădure, ciocolatiu şi cambrice. Dintre solurile azonale putem aminti solonceacurile, solurile hidromorfe, solurile aluvio-coluviale şi rendzinele. Pe suprafeţe foarte mici, insular, izolate mai pot fi întâlnite randzinele, rogosolurile, nisipurile şi litisolurile.

Evoluţia îndelungată paleogeografică şi acţiunea diferenţiată a factorilor subterani modelatori au dus la formarea unor unităţi de relief caracterizate prin structura de podiş cu altitudine redusă; în cea mai mare parte a teritoriului predomină valorile sub 200 m, diferenţele altitudinale între părţile componente fiind reduse.

Ca principale unităţi naturale se disting: podişul – care cuprinde aproape întreg teritoriul este constituit din calcare mezozoice aşezate pe marne şi calcare terţiare acoperite cu o manta de loess; câmpia – din punct de vedere geografic, înaltâ, uşor vălurită, cu aspect de poduri pe care se practică culturile de câmp – în special cele cerealiere, se evidenţiază în zona centrală.