Cuprins
- Cuvânt înainte 5
- CAPITOLUL I PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC SPECIFIC JUDEŢULUI BRAŞOV 7
- I.1. Localizarea si caracterizarea zonei 7
- I.1.1. Aşezare geografică, suprafaţă, populaţie 7
- I.1.2. Economie, industrie, agricultură 7
- I.1.3. Prezentarea potenţialului turistic al zonei 8
- I.2. Resurse turistice natural 11
- I.2.1. Clima 11
- I.2.2. Vegetaţia 12
- I.2.3. Relieful 12
- I.2.4. Hidrografia 15
- I.3. Resurse turistice antropice 15
- I.4. Gradul de valorificare a potenţialului turistic 20
- I.4.1. Analiza structurilor turistice existente la nivelul judeţului 20
- I.4.2. Previziunea circulaţiei turistice pentru numărul total de sosiri turişti 25
- I.4.3. Previziunea circulaţiei turistice pentru numărul total de înnoptări
- turişti 28
- I.4.4. Direcţii de valorificare a potenţialului turistic din judeţul Braşov 30
- I.4.5. Promovarea potenţialului turistic al judeţului Braşov pe piaţa internă
- şi internaţinală 32
- CAPITOLUL II PRODUSE ŞI SERVICII TURISTICE COMERCIALIZATE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV 34
- II.1. Forme de turism practicate 34
- II.1.1. Turismul rural 38
- II.1.1.1. Forme de turism rural 40
- II.1.2. Turismul ecologic (ecoturismul) 42
- II.1.3. Turismul cultural 46
- II.2. Servicii turistice 46
- II.2.1. Conceptul de serviciu 46
- II.2.2. Principalele grupe de servicii turstice şi particularităţile lor 47
- II.2.3. Modalităţile de clasificare a serviciilor turistice 48
- II.2.4. Servicii turistice de bază şi suplimentare 50
- II.2.5. Structura consumului turistic pe principalele grupe de servicii 51
- II.2.6. Caracteristicile serviciilor turistice 54
- II.2.6.1. Principalele tipuri de servicii 54
- II.3. Pachete turistice 59
- CAPITOLUL III CIRCUIT TURISTIC “BUCUREŞTI – PREDEAL – BRAŞOV – SINAIA – BUCUREŞTI”- STUDIU DE CAZ 67
- III.1. Desfăşurarea traseului pe zile 67
- III.2. Calculaţia de preţ 70
- III.3. Condţtii de comercializare 72
- III.4. Procedee de promovare a circuitului turistic 74
- CONCLUZII 81
- BIBLIOGRAFIE 82
Extras din proiect
Cuvânt înainte
Această lucrare are ca temă comercializarea şi promovarea unui circuit turistic din judeţul Braşov, zonă care este unică pentru că există o îmbinare armonioasă între potenţialul natural turistic şi valorile culturale şi istorice ceea ce atrage foarte multă lume. Deasemenea datorită potenţialului geografic turiştii veniţi în Braşov pot practica activităţi sportive atât iarna cât şi vara. Atât resursele naturale cât şi resursele antropice sunt obiective turistice importante pentru atragerea cât mai multor turişti în această zonă, datorită potenţialulu existent. Pentru atragerea turiştilor sunt practicate mai multe forme de turism cum ar fi: turismul rural, cultural şi ecologic.
Turismul rural s-a impus încet dar consecvent în special pe pieţele turistice din ţşrile dezvoltate economic. Nu este un fenomen nou, având o tradiţie de lungă durată în unele ţări europene cum ar fi Elveţia, Austria, Suedia, unde legătura dintre lumea rurală a gospodăriilor şi turism, a fost întotdeauna pronunţată. În România, spre deosebire de alte ţări europene dezvoltate, satul şi-a păstrat mult din autenticitate rămânând un organism bine integrat, întemeiat pe numeroase datini şi experienţe comune, prin care fiecare individ se simte legat de comunitatea din care face parte.
Turismul ecologic a apărut în America de Nord la mijlocul anilor 1980 Ecoturismul îşi are începuturile în America de Nord la mijlocul anilor 1980 ca urmare a dezvoltării turismului iubitor de natură sălbatică, în locurile cele mai fragile şi mai retrase ale planetei. Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului deţine un program concret de dezvoltare a turismului ecologic, de protecţie şi conservare a resurselor turistice naturale şi antropice care se realizează la programele europene, vizând integrarea şi pe această cale în structurile Comunităţii Europene.
Turismul cultural are parte la ora actuală de o dezvoltare şi diversificare extraordinară a turismului cultural, atât pe plan european cât şi internaţional, ca urmare a deschiderii politice şi economice din ţările Europei Centrale şi de Est pe de o parte, iar pe de altă parte, datorită concurenţei între ţările aferente cu vechi tradiţii în această formă de turism. Fiind specific ţărilor cu mari predispoziţii naturale sau create de om, face ca acesta să se regăsească şi în ţara noastră.
Pentru ca turiştii să fie atraşi ca să îşi petreacă vacanţele la munte sau la mare, în ţară sau în afară, trebuie puse la dispoziţia lor o serie de servicii turistice de către agenţiile turistice. Deci putem spune că produsul turistice este considerat a fi rezultatul asocierilor, interdependenţelor dintre activitatea unei zone (resurse) şi facilităţile (serviciile) oferite cumpărătorului.
O agenţie turistică trebuie să ştie întotdeauna ce cerinţe pot avea turiştii pentru a putea constitui o ofertă de produse şi servicii adecvatş cererii de pe piaţa turistică. Astfel oricum ar fi plănuită călătoria, fie doar de weekend, fie de lungă durată sau circuit turistic, cum este în cazul nostru, turiştii trebuie să dispună de cât ami multe informaţii despre ofertele şi locaţiile spre care îşi îndreaptă atenţia.
Promovarea judeţului Braşov a fost realizată prin campanii publicitare care urmăresc informarea turiştilor efectivi şi potenţiali despre existenţa diverselor produse şi servicii şi creşterea cererii pentru oferta firmei. Aceste campanii sunt cel mai des folosite de către firmele din turismul românesc.
Altă formă de promovare folosită în cadrul judeţului Braşov este publicitatea destinaţiilor turistice ce presupune informarea turişilor despre diverse destinaţii turistice din România. Publicitatea instituţională este o formă de promovare ce vizează vizează susţinerea, în rândul segmentelor de turişti vizaţi, ai firmei turistice, evidenţiindu-se în principal scopul şi valorile acestuia promovate în strânsă legătură cu dorinţele şi cerinţele consumatorilor urmărindu-se în final crearea şi dezvoltarea unei imagini favorabile a firmei. Alte tipuri de promovare folosite în judeşul Braşov mai sunt: publicitatea prin tipărituri, publicitatea la locul vânzării şi merchandisingul.
Atfel pentru circuitul realizat în această temă se are în vedere atragerea cât mai multor turişti prin ofertele prezentate şi serviciile oferite.
Cap.I. Prezentarea potenţialului turistic specific Judeţului Braşov
I.1. Localizarea şi caracterizarea zonei
I.1.1. Aşezare geografică, suprafaţă, populaţie
Judeţul Braşov este situat în partea centrală a Romăniei, în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, la îmbinarea a două mari lanţuri muntoase: Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali, învecinându-se cu judeţele: Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Covasna, Harghita, Sibiu şi Mureş. Din punct de vedere fizico-geografic ocupă cea mai mare parte a depresiunilor Braşov şi Făgăraş. Suprafata judeţului este de 5.363 km², cu o densitate a populatiei de 111 loc./km², peste media pe ţară de 90 loc./km², ocupând astfel poziţia a şaptea pe ţară la acest indicator. El cuprinde 4 municipii, 6 oraşe, 48 de comune şi 150 de sate.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Promovarea si Comercializarea unui Circuit Turistic.doc