Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei

Proiect
9/10 (3 voturi)
Domeniu: Turism
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 63 în total
Cuvinte : 26630
Mărime: 1021.22KB (arhivat)
Cost: 10 puncte

Cuprins

INTRODUCERE.5

CAPITOLUL I - TURISMUL RELIGIOS – FACTOR DE CUNOAŞTERE A CULTURII ROMÂNEŞTI.6

1.1. Turismul religios.6

1.1.1. Consideraţii generale.6

1.1.2. Activitaţi care favorizează turismul religios.8

1.1.3. Pelerinajul, între implinire sprirituală şi/sau afacere de turism.9

CAPITOLUL II – PRODUSUL TURISTIC.10

2.1. Delimitări conceptuale.10

2.2. Definirea produsului turistic.11

2.3. Clasificarea produselor turistice.12

2.4. Poziţionarea produsului turistic.13

2.5. Ciclul de viaţă.14

2.5.1. Structura ciclului de viaţă.14

2.6. Strategii privind produsele turistice.16

2.6.1. Strategii privind produsele turistice existente.16

2.6.2. Strategii privind produsele noi.17

2.7. Politica de comunicaţie.19

CAPITOLUL III - PROMOVAREA TURISTICĂ.22

3.1. Obiectivele promovării.22

3.2. Rolul informării în promovarea turismului.23

3.2.1. Rolul centrelor de informare.23

3.3. Formele promovãrii.24

3.3.1. Publicitatea turistică.24

3.3.1.1. Conţinut, obiective, etape.25

3.3.1.2. Mesajul publicitar.27

3.3.1.3 Formele publicităţii.29

3.3.1.3.1. Publicitatea prin mass-media.29

3.3.1.3.2. Publicitatea exterioară.31

3.3.1.3.3. Publicitatea directă.32

3.3.1.3.4. Publicitatea gratuită.33

3.3.2. Promovarea vânzărilor.33

3.3.3. Relaţiile publice.34

3.3.4. Forţele de vânzare.35

3.3.5. Sponsorizarea.35

CAPITOLUL IV – PRODUSUL TURISTIC RELIGIOS: MĂNĂSTIRI DIN ZONA MOLDOVEI.36

4.1. MĂNĂSTIREA VORONEŢ.36

4.2. MĂNĂSTIREA PUTNA.40

4.3. MĂNĂSTIREA SUCEVIŢA.44

4.4. MĂNĂSTIREA MOLDOVIŢA.48

4.5. MĂNĂSTIREA DRAGOMIRNA.52

CAPITOLUL V – STUDIU DE CAZ: MĂNĂSTIREA MOLDOVIŢA.56

CONSIDERAŢII FINALE.62

BIBLIOGRAFIE.64

Extras din document

INTRODUCERE

Turismul – noţiuni şi definiţii

Călătoriile şi turismul reprezintă la ora actuală o piaţă globală, de dimensiuni uriaşe, unde se manifestă cererea consumatorilor pentru o imensă varietate de produse şi servicii. Nu doar dimensiunile şi ritmurile sale de crestere fac această piaţă foarte atractivă, ci şi potenţialul său de viitor, nici pe departe epuizat. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT), volumul fluxurilor turistice la nivel global va cunoaste o creştere de 27.6% în perioada 2004-2020, ajungând la circa 1.56 miliarde de turişti in anul 2020 (faţă de 696 milioane în anul 2000).

Motivul sejurului este criteriul ce ne ajută să distingem grupurile de călători care fac parte din categoria turiştilor de cele care nu aparţin acestei categorii.

nu fac parte din categoria turiştilor: muncitori străini, imigranţii, nomazii, refugiaţii, pasagerii în tranzit precum şi persoanele care prestează o munca remunerată în zona avută în vedere: diplomaţi, ataşaţi militari, membrii ambasadelor sau consulatelor etc.

fac parte din categoria turiştilor persoanele care călătoresc în scopuri cum ar fi: petrecerea timpului liber, recreere, sport, mitinguri, congrese, studii, vizitarea rudelor şi a prietenilor, afaceri, motive profesionale, tratamente medicale, pelerinaje s.a.m.d.

De asemenea, în categoria turiştilor mai sunt incluşi membrii echipajelor mijloacelor de transport straine (avioane, nave) care apelează la serviciile de cazare şi masă din locul unde se află, precum şi vizitatorii de scurtă durată.

Durata sejurului este un criteriu cu ajutorul căruia putem identifica două categorii de vizitatori:

excursionişti (vizitatori care nu ramân peste noapte);

turişti propriu-zişi, adică vizitatori care stau cel putin o noapte în locul vizitat.

Pentru ca o persoană sa fie considerată vizitator intr-o tară, ea trebuie să ramână în respectiva ţară pe o perioada de cel mult un an; în caz contrar, ea va fi considerată rezident.

În limbajul curent legat de turism se folosesc o serie de termeni precum: recreere, călătorie, vizita, excursie.

Recreerea cuprinde toate activităţile pe care o persoană le întreprinde pentru refacerea capacităţilor sale fizice şi psihice. Un fapt foarte important de subliniat este acela că recreerea nu presupune în mod necesar turismul. O persoană poate găsi modalităti de recreere la domiciliu său în imediata apropiere a acestuia.

Călătoria presupune deplasarea unei persoane, pe jos sau cu un vehicul de transport, între două locuri diferite. Sferele de cuprindere ale turismului şi călătoriilor se suprapun în mare masură (nu fară motiv se vorbeşte de “industria turismului şi călătoriilor”). Există anumite categorii de călatori care nu pot fi consideraţi turişti (de exemplu, navetiştii), dar este vorba de categorii cu o pondere redusă în totalul călătorilor.

CAPITOLUL I

TURISMUL RELIGIOS – FACTOR DE CUNOAŞTERE A CULTURII ROMÂNEŞTI

1.1. Turismul religios

1.1.1. Consideraţii generale

Turismul de factură religioasă apare în a II- a etapă a evoluţiei turismului, numită etapa pseudo-turistică, ce coincide perioadei Evului Mediu timpuriu şi mijlociu până în Epoca Renaşterii.

Pelerinajele se îndreptau spre Roma si Ierusalim pentru creştini, Meka şi Medina în Arabia Saudită pentru musulmani, Lhasa şi sanctuarele din India si Indochina pentru budişti, Muntele Fuji pentru japonezi.

Turismul religios este acel tip de turism care are ca scop vizitarea edificiilor religioase cu implicaţii de ordin spiritual. Noţiunea de religios s-a dezvoltat de la întelegerea motivaţiilor turiştilor. Diferenţa între această formă de turism şi altele o constituie motivaţia religioasă a turiştilor.

Formele de manifestare ale turismului religios sunt diverse:

- vizite la lacaşurile sfinte;

- pelerinaje religioase;

- tabere religioase pentru tineret.

Taberele religioase pentru tineret se desfaşoară în toată lumea în perioada de vara.

În cazul României, conform strategiei propuse prin programul " Orizont 2025", autoritaţile vor sprijini bisericile de diferite culte, in special pe cele care ajută tinerii cu probleme sociale.

El poate fi individual sau in grup organizat cum sunt pelerinajele şi taberele religioase. Se practică de o anumita categorie de personae si vizează atât promovarea valorilor culturale, cat si a celor spirituale. De aceea nu se poate face o distincţie netă între turismul cultural, referindu-ne la vizitarea edificiilor religioase, şi turismul religios. Spre exemplu, turiştii care merg la mănăstiri din curiozitate, din nevoia de a cunoaşte locuri şi lucruri noi, atraşi de frumuseţea lor prin arta, prin faptul că sunt situate în locuri mai retrase, pitoreşti, dar şi prin viaţa deosebită care o duc cei ce locuiesc în ele, în momentul întalnirii cu lăcaşul de cult ei se transformă subit în pelerini: işi schimbă vestimentaţia, aprind lumănări, se închină la icoane. Impactul a operat ceva în el. Întalnirea cu sacrul modifică motivaţia exterioară a călătoriei, vizitatorul descoperind şi o motivaţie interioară, de alt ordin decât cel turistic.

Pornind de la noţiunea de turism cultural-religios se poate vorbi de două mari tendinţe de calătorii:

- Călatorie unifuncţională, care are un singur scop de natură religioasă.Un exemplu foarte bun în cazul României sunt călătoriile religioase efectuate la lăcaşuri cu icoane făcătoare de minuni: Mănăstirea Neamţ, Mănăstirea Agapia, Sihastria sau Nicula. Participantul la acest gen de călătorie este strict pelerinul.

- Călatorie plurifuncţională, care îmbină aspectele religioase ale călătoriei cu cele strict culturale, şi care permit vizitarea unui număr mai mare de obiective turistice.

Preview document

Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 1
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 2
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 3
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 4
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 5
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 6
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 7
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 8
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 9
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 10
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 11
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 12
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 13
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 14
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 15
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 16
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 17
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 18
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 19
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 20
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 21
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 22
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 23
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 24
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 25
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 26
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 27
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 28
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 29
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 30
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 31
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 32
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 33
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 34
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 35
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 36
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 37
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 38
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 39
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 40
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 41
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 42
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 43
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 44
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 45
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 46
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 47
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 48
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 49
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 50
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 51
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 52
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 53
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 54
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 55
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 56
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 57
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 58
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 59
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 60
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 61
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 62
Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei - Pagina 63

Conținut arhivă zip

  • Promovarea Turismului Religios in Zona Moldovei.doc

Alții au mai descărcat și

Strategii și Politici de Marketing în Cazul Brandului Turistic Bucovina

Capitolul I PARTICULARITĂŢI ALE MARKETINGULUI ÎN TURISM I.1.Specificul marketingului serviciilor Marketingul s-a dezvoltat ca o disciplină...

Turismul Montan

INTRODUCERE Ca ramura a sectorului tertiar si în acelasi timp ca ramura de interferenta, turismul reprezinta în perioada contemporana o varianta...

Strategii de dezvoltare în Județul Neamț

1. Importanta strategiei pentru dezvoltarea turismului În prezent, la scara planetei, turismul este caracterizat de o concurenta puternica între...

Valorificarea potențialului turistic în Județul Neamț

Capitolul 1. Prezentarea cadrului natural şi antropic al Judeţului Neamţ „România, datorită aşezării sale unice, este o ţară ideală pentru...

Orașul Iași

Iasi – capitala Moldovei Iasi – cultura, traditie, viitor Iasul, capitala formala a Moldovei, este unul dintre orasele care au o adevarata...

Turismul Religios

1. Notiuni teoretice despre turismul religios Turismul religios este o forma de turism care exista, de secole si care mai pastreaza înca unele...

Turism religios și premizele dezvoltării lui

CAP. 1. NOTIUNI INTRODUCTIVE 1.1 Originea numelui In mai toate dictionarele aparute pana acum se precizeaza ca din unct de vedere...

Turismul Religios

Intre turism şi religie există nenumărate interacţiuni şi combinaţii pe baza relaţiei dintre locul sacru şi motivaţia turistului. Prima parte a...

Te-ar putea interesa și

Turismul Religios în Moldova

INTRODUCERE Turismul şi călătoriile sunt reprezentate la ora actuală de o piaţă globală, de dimensiuni considerabile, unde se afirmă cererea...

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Roman pentru Perioada 2014-2020

Introducere În ultimii ani, la nivel european a crescut semnificativ importanţa acordată coeziunii teritoriale, în general, şi dezvoltării...

Valorificarea Potentialului Turistic din Orasul Botoșani

1. Introducere Turismul este o ramură a economiei naţionale, cu funcţii complexe, ce reuneşte un ansamblu de bunuri si servicii oferite spre...

Program de Valorificare a Potențialului Turistic al Județului Suceava

CAPITOLUL 1 LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA JUDETULUI 1.1. Scurt istoric Situat intr-un cadru natural dominat de elemente bioclimatice central si...

Turismul Rural în Bucovina

Turismul rural in Bucovina 1. Definirea notunii de turism rural Turismul rural este un fenomen nou si vechi in acelasi timp. Interesul pentru...

Strategii de Promovare a Imaginii Agentiei de Turism Magest Travel în Rândul Consumatorilor

CAPITOLUL 1 PREZENTAREA AGENŢIEI DE TURISM “MAGEST TRAVEL” Denumirea societăţii este SC Magest Travel SRL şi se constituie ca societate...

Program de Valorificare Superioară a Potențialului Turistic al Stațiunii Vatra Dornei

INTRODUCERE „Un călător înţelept niciodată nu îşi depreciază propria ţară.” (Carlo Goldoni, dramaturg italian) Pentru foarte multe ţări,...

Turismul - Factor de Dezvoltare Rurală în Zona Suceava

INTRODUCERE Putem afirma, fără a greşii, că apariţia călătorilor turistice s-a produs în antichitate, iar activităţile turistice în spaţiul rural...

Ai nevoie de altceva?