Promovarea Turismului Rural in Judetul Brasov

Imagine preview
(10/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Promovarea Turismului Rural in Judetul Brasov.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 114 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ispas Elena

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

INTRODUCERE 4
CAP. 1 CONSIDERAŢII GENERALE DESPRE JUDEŢUL
BRAŞOV 5
1.1 Aşezare, limite geografice ale judeţului Braşov 5
1.2 Cadrul natural 6
1.2.1 Aspecte geologice şi de relief ale judeţului Braşov 6
1.2.2 Aspecte climatice 13
1.2.3 Hidrografia 18
1.2.4 Flora, vegetaţia şi fauna 21
1.3 Căi de acces (Infrastructura generală) 24
1.4 Aspecte demografice 24
1.4.1 Toponimia 26
1.4.2 Profilul economic, tipul de ocupaţii 26
CAP. 2 POTENŢIALUL TURISTIC AL JUDEŢULUI
BRAŞOV 28
2.1 Potenţialul turistic natural 28
2.2 Potenţialul turistic antropic 34
2.3 Potenţialul turistic al satelor din judeţul Braşov 53
2.4 Circulaţia turistică 70
2.4.1 Sezonalitatea şi implicaţiile ei în turism 74
CAP. 3 VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC
AL JUDEŢULUI BRAŞOV 78
3.1 Baza tehnico-materială 78
3.2 Servicii de alimentaţie 80
3.3 Forme de turism practicate 81
3.3.1 Turismul rural 85
3.3.1.1 Forme de turism rural 87
3.3.2 Turismul ecologic – ecoturismul 89
3.3.3 Turismul cultural 94
CAP. 4 PROPUNERI DE PROMOVARE ŞI DEZVOLTARE
ALE TURISMULUI RURAL 95
4.1 Propuneri cu privire la amenajarea turistică a zonei 95
4.2 Concluzii şi propuneri de valorificare ale zonei Bran 96
4.3 Studiu de caz realizat la Vila Bran 97
ANEXA 113
BIBLIOGRAFIE 116

Extras din document

INTRODUCERE

Turismul rural s-a impus încet dar consecvent - în special pe pieţele turistice din ţările dezvoltate economic, ţări puternic industrializate şi cu un grad de urbanizare ridicat - mai cu seamă în a doua jumătate a secolului XX.

Turismul în spaţiul rural a fost, şi continuă să fie, din ce în ce mai apreciat, iar mai apoi tot mai mult solicitat de oamenii ce trăiesc şi muncesc în condiţii din ce în ce mai stresante în cadrul marilor aglomerări urbane, dar nu numai. Fiind etichetat drept un produs ce eradichează stresul, turismul rural reprezintă totuşi în primul rând o posibilitate de reîntoarcere la natură, la tot ceea ce este pur, nealterat şi curat; o reîntoarcere spre origini, oricând plăcută şi reconfortantă.

Practicanţii acestui turism pot fi întâlniţi în zonele cele mai diverse ale globului în: aproape întreaga Europă (Comunitatea Europeană a acordat şi acordă o atenţie deosebită proiectelor şi programelor pentru turism în spaţiul rural), cele două Americi - Latină şi de Nord, Australia, Asia şi chiar Africa, remarcându-se astfel de fluxuri turistice şi preocupări de practicare a serviciilor turistice - în egală măsură, în zone rurale dintre cele mai diverse.

În ţara noastră se practica de multă vreme, în mod sporadic şi neoficial, cazarea la local¬ni¬ci a vizitatorilor ocazionali ai unei aşezări rurale. Începând din 1967-1968, în mod organizat s-au re¬alizat primele acţiuni turistice în mediul rural pentru grupuri de tu¬riş¬ti aflaţi pe litoralul românesc al Mării Negre.

Din 1972 Centrul de Cercetări pentru Promovarea Turismului Internaţional, printr-un or¬¬din al Mi¬nisterului Turismului, a trecut la identificarea unor localităţi rurale repre¬zen¬ta¬ti¬ve pentru satul ro¬mâ¬nesc cu scopul de a fi lansate şi promovate în turism. În urma aces¬tor studii s-a stabilit că pot fi in¬troduse în turismul intern şi internaţional aproximativ 118 localităţi ru¬rale, din judeţul Braşov au fost de¬sem¬na¬te: Bran, Fundata, Şirnea.

În 1974 s-a interzis cazarea turiştilor străini în locuinţele particularilor, făcând in¬ac¬¬cesibile sa¬tele pentru turiştii străini.

După 1989 primele gospodării înscrise în turismul rural au fost în zona Moeciu-Bran-Ru¬căr. Apoi s-au extins gospodăriile înscrise din zonele Bârsei, Dornelor, Ma¬ra¬mu¬reşului, Munţilor Apu¬seni, Clujului şi marginilor Sibiului.

Turismul rural în judeţul Braşov a cunoscut o importantă dezvoltare datorită potenţialului său natural şi antropic, fapt ce i-a determinat pe localnicii din zonă dar şi pe alţii să realizeze importanţa acestei ocupaţii.

CAP.1 CONSIDERAŢII GENERALE DESPRE JUDEŢUL BRAŞOV

1.1 Aşezare, limite geografice ale judeţului Braşov

Cu o poziţie centrală în cadrul ţării, teritoriul judeţului Braşov este cuprins între 45°23’13” - 46°12’12” latitudine nordică şi 24°39’44” - 26°6’11” longitudine estică; cu alte cuvinte pe latitudine se extinde pe 88,6 km (extremitatea sudică e situată în masivul Leaota, iar cea nordică în dealurile Homoroadelor, la NV de satul Drăuşeni), iar longitudinal pe 112,6 km (extremitatea vestică se află în lunca Oltului, imediat în aval de Ucea de Jos, iar cea estică în Munţii Tătarului, la izvoarele Buzăielului).

Judeţul Braşov se învecinează cu 8 judeţe: Argeş (la sud-vest, pe o distanţă de 72 km), Dâmboviţa (la sud, pe 15 km), Prahova (la sud-est, pe 73 km), Buzău (in extremitatea sud-estică, pe 2 km), Covasna (la est, pe 144 km), Harghita (la nord, pe 35 km), Mureş (la nord-vest, pe 28 km) şi Sibiu (la vest, pe 88 km). Limita sudică a judeţului – spre judeţele Argeş, Dâmboviţa, Prahova si Buzău – însumând o lungime de 160 km si având o dispoziţie generală vest-est, se suprapune pe culmi muntoase (succesiv M. Făgăraşului, M. Piatra Craiului, M. Leaota, M. Bucegi, M. Baiului, M. Ciucaşului, M. Tătarului) întrerupte de trecători montane (Bran, Predeal, Predeluş, Bratocea, Tabla Buţii) care facilitează comunicaţiile cu judeţele limitrofe din Muntenia. Pe intervalul limitei estice, şesul depresionar al Braşovului între Teliu şi Lunca Câlnicului, apoi valea Oltului între lunca Câlnicului si Augustin oferă o largă deschidere spre judeţul Covasna.

Comunicaţiile cu judeţul Harghita sunt canalizate de văile, destul de largi, ale Homorodului Mic şi Homorodului Mare, în timp ce spre judeţul Mureş bariera naturală deluroasă a interfluviului major dintre bazinele hidrografice ale Oltului şi Mureşului este învinsă de o cale ferată (la Beia) şi prin serpentinele unei şosele naţionale modernizate (DN 13). In fine, pe intervalul limitei vestice, spre judeţul Sibiu, o deschidere largă este oferită de depresiunea Făgăraşului, la care se mai adaugă câteva văi secundare din Podişul Hârtibaciului, străbătute de drumuri judeţene (Voila-Cincu-Agnita, Şoarş-Bărcuţ-Brădeni) şi comunale. Intre aceste limite, judeţul Braşov concentrează peisaje geografice variate, cu multiple avantaje naturale, importante resurse umane şi un considerabil potenţial economic.

Fisiere in arhiva (1):

  • Promovarea Turismului Rural in Judetul Brasov.doc