Prospectare turistică. Grupa munților metaliferi

1. Fondul morfoturistic

Relief pe calcare, conglomerate, greşii

Metaliferii pot fi consideraţi, în contextul litologic mozaicat al Munţilor Apuseni, grupa montană cu cea mai mare dispersie a suprafeţelor calcaroase. Le întâlnim, astfel, în partea de sud-est, la nord de Geoagiu, în culmile Pleaşa Ardeului şi Pleaşa Mare; la nordul zonei muntoase, acolo unde faciesul calcaros paleozoic al Platoului Poieni se află în vecinătatea calcarelor jurasicedin culmea Grohot-Tomnatic-Piatra Helenească; la sud, în anticlinalul Boi - Rapolţel, dar şi la sud-vest, în zona Zam - Cărmăzăneşti.

Munţii Metaliferi prezintă o mare complexitate în ceea ce priveşte alcătuirea geologică: ofiolite, magmatite intruzive şi efuzive (graniţe, gabrouri, bazalte, riolite, dacite, andezite) şi diferite formaţiuni sedimentare (calcare, gresii, conglomerate, marne, argile)

Au altitudini reduse (800-1200 m), maximă fiind înregistrată în Vf. Poieniţa, la izvoarele Văii Stremţului (1437 m).

Acesta adăugându-se alte vârfuri rotunde sau ascuţite (în formaţiuni intruzive sau efuzive, în calcare mai dure), urmate de treapta reliefului mediu şi apoi cea a depresiunilor. În condiţiile în care văile taie formaţiuni mai dure se formează defilee sau chei.

Vom acorda 12 puncte din maximum de 16 pentru excelenţă reprezentare relieful de călcare, gonglomerate şi gresii şi a reliefului vulcanic, menţionând că 8 puncte le va primi relieful pe gresii, calcare şi conglomerate, iar 4 puncte va primi relieful vulcanic.

Chei şi defilee:

- Cheile Caprei,

- Piatra Bulbuci,

- Calcarele de la Valea Mică (Vinţu de Jos)

- Cheile Cibului (Almaşu Mare, Brad, Balsa, Geoagiu)

- Cheile Glodului (Almaşu Mare, Balsa, Vălişoara). În cuprinsul cheilor se găsesc trei peşteri: Peştera Zidită, Peştera Feciorilor şi Peştera cu două guri.

- Calcarele de la Ampoiţa (Brad)

- Cheile Băcîiei, (Certeju de Sus, Geoagiu)

- Cheile Ardeului (Băiţa, Vălişoara, Certeju de Sus, Luncoiu de Jos, Brad, Crişcior)

- Cheile Madei (Balsa, Vălişoara, Geoagiu, Certeju de Sus)

- Putem aminti şi localitatea Roşia Montana fiind la o distanţă de 35 km de Peştera Scărişoara. Chiar dacă aparţin Munţii Trăscăului, Bucium, Roşia Montana, Ponor, Baia de Arieş sunt localităţile din care se pot vizita Cheile Intragalde

La vest de localitatea Deva, până la Zam, între Munții Poiana Ruscăi la sud, și Munții Apuseni (Munții Metaliferi) la nord, Mureșul își sculptează o vale îngustă cu aspect de defileu.

Relief vulcanic

În Munţii Metaliferi formele predominante sunt conurile vulcanice, vizibile bine în peisaj, dar distruse puternic de eroziune. Conurile vulcanice punctează plaiurile din jurul Bradului, iar de la Cetatea Deva se zăresc ca ziduri de fortăreaţă lanţul vulcanilor de la Săcăramb. Varietatea în litologie şi evoluţia îndelungată a acestui teritoriu au condus la formarea unor importante resurse ale subsolului: minereuri feroase şi neferoase, auro - argentifere, bauxită, materiale de construcţii. Varietatea peisajului acestor munţi decurgând din alternanţa văilor de tip vulcanic cu piramide calcaroase ca şi din prezenţa unor mici depresiuni interioare: Sacărâmb, Zlatna, Glod, Băiţa.

2. Fondul climatoturistic

Repartizarea bioclimatelor

Munţii Metaliferi se înscriu într-un climat montan cu influenţe oceanice, caracterizat prin temperaturi medii anuale de 2-6 oC la baza munţilor, 0 oC sau chiar negative pe înălţimi, precipitaţii de 700-1200 mm/an şi chiar peste 1200 mm/an în zonele înalte, inversiuni de temperatură în depresiuni. Caracteristic este vântul de vest. Se întâlneşte fenomenul de foehn care pătrunde în zona depresiunilor Alba - Iulia - Turda de pe Valea Arieşului.

Datorită climei, aceşti munţi au favorabilitate pentru sporturi de iarnă dar şi trasee pentru drumeţie.