Prospectare turistică - Grupa Retezat-Godeanu-Parâng

Muntii Retezat

1.Fond morfoturistic :

Muntii Retezat se afla in Carpatii Meridionali , fiind considerati cei mai inalti si mai stancosi din sirul muntilor dintre Jiu si Dunare . Sunt constituiti din doua creste alpine , situate aproape paralel , una lunga de cca 30 km la nord , respectiv la sud , de cca 25 km. Cele doua creste sunt legate , intre vf Papusasi vf Custura , printr-o creasta ascunsa , lunga de aproximativ 2, 5 km . Pe aceasta se ridica piscuri semete , cum ar fii Vf Papusa (2508 m ) , Vf Peleaga ( 2509 m) , si Vf Retezat ( 2482 m) .

Muntii Retezat , nu atrag turistii doar prin inaltimea lor , ci si prin crestele si custurile dantelate , caldari glaciare , campuri de grohotisuri , vai admirabile invesmantate cu vegetatie , numeroase lacuri glaciare .

Masivul Retezat este delimitat in partea de nord de Depresiunea Hateg , care are o altitudine destul de mica , cuprinsa intre 300 si 760 m ; la est se invecineaza cu Raul Barbat , apoi cu valea Pilugului pana la confluenta cu Jiul de Vest ; limita sudica este reprezentata de Jiul Romanesc , care delimiteaza masivul de Muntii Valcan ; apoi in vest vaile Soarbele si Paltina , care despart Retezatul de muntii Godeanu , si de la Gura Apei la Clopotiva masivul se afla in vecinatatea muntilor Tarcu.

Una din cele mai frumoase privelisti care le ofera fara rezerve acesti munti , este aceea ce se desfasoara de pe inaltimile dealului Orlea , langa Subcetate sau din poienile dealului Piatra Ohabei . De aici se disting lesne cele mai inalte si vestite varfuri ala masivului , isirate de la vest la est , se regasesc vf Retezat ( 2482 m) , vf Peleaga (2509 m ) , vf Papusa ( 2508 m ) si Varful Mare ( 2463 m) . Priveliste unica in felul ei , are darul de a atrage pe drumetii dornici sa cunoasca in mai mare masura relieful faramitat al tinutului de legenda al Retezatului .

Muntii Retezat se remarca prin masivitate , energia mare a reliefului , zona alpina extinsa pe suprafete mari . Suprafata Muntilor Retezat este de cca 700 km2 . Aceasta suprafata poate fii impartita in doua zone importante : prima , mai inalta , este ocupata de Retezatul propriu-zis ; a doua mai scunda si mai restransa este ocupata de masivul Piule – Iorgovan . Aceste zone se deosebesc si prin structura lor geologica , prima fiind dominata de sisturi cristaline si granodiorite , iar ultima de calcare .

Creasta principala de nord , cea mai inalta si interesanta , se ridica impetuos dinspre valea Raului Barbat ajunge la 1465 m in Vf Baleia ; creasta se inalta viguros in Vf Govorii ( 1968 m ) si devine stancoasa mai ales din Vf Lancita ( 2095 m) . Din Varful Lacului ( 2305 m ) si mai ales din saua Varfului Mare ( 2345 m) , creasta se ascute si uneori este mai dificil de parcurs. Din Vf Papusa ( 2508 m ) , al 2-lea colos al masivului , creasta atinge o serie de sei si piscuri foarte cunoscute : saua Pelegii , Varful Peleaga ( 2509 m) , cel mai inalt al Muntilor Retezat , Vf Custura Bucurei ( 2370 m ) , Curmatura Bucurei (2206 m) , Vf Bucura I ( 2433 m) . De aici creasta are un aspect mai accidentat , si mai greu de parcurs : intai coboara in Poarta Bucurei ( 2240 m) , apoi revine la inaltimi mai mari in Vf Judele (2398 m) . In continuare panta descreste treptat in ianltime : Vf-urile Barlea (2330 m) , Sosele Mari ( 2295 m ), Zanoaga (2261 m) si Zlata (2142 m). Din platforma neteda de la Zlata , culmea coboara continuu pana la valea Raului Mare, la Gura Apei .

Tot atat de interesante sunt ramificatile nordice ale acestei creste spre nord . Intre cele mai importante amintim : Vf Lacului , Vf Mare , Vf Nedeuta , Muntele Intalnicioarei , Piatra Macestilor ; Vf Capul vaii Rele , Vf Valea Rea (2311 m) , Coltii Pelegii , Vf Pietrele ( 2270 m) ; Vf Bucura II (2372 m) , Vf Stanisoara (2197 m); Vf Bucura I , Vf Retezat ( 2 482 m) , Vf Valereasca , Muntele Prelucile , Vf Pecuiu (1827 m) , Vf Chiciura ,Magura Zimbrului .

Din creata principala de nord coboara spre sud alta ramificatie , mai scurta: vf Papusa , Papusa Mica , Saua Custurii ( 2205 m) , Vf Custura (2457 m) .

Culmea principala de sud concureaza prin semetie si frumusete cu cea din nord . Din curmatura Fagetel ( 1395 m ) , curmea urca moderat in varful Pilugu Mic ( 1463 m) , apoi se continua pana in vf Pilugu Mare (1764 m ) ,de unde iese dinzona forestiera , urmeaza o scurta zona de jnepanis apoi atince piscurile stancoase. Primul din seria celor mai atractive vf-uri , este vf Lazaru (2282 m ) cu platforma neteda dar cu un mare abrupt la nord. Urmeaza apoi o succesiune de piscuri piramidale : Gruniu I (2294 m) , Ciumfu Mare (2335 m ) , Varful Marii (2365 m) , si cel mai inalt , Vf Custura ( 2457 m) . Din Vf Custura creasta coboara mult , devenind tot mai neteda si mai rotunjita . La sud de Vf Papusa Custurii (2209 m ) , culmea usi urmeaza drumul spin saua Plaiului Mic (1879 m ), capata putina altitudine pana in Vf Buta (1997 m) . Din vf Dragsanu (2080 m ) creasta principala de sud isi schimba brusc constitutia geologica. Din Capatana Albelor (1950 m ), culmea iese din domeniul sisturilor cristaline si isi intra in rol calcarele . Creasta se continua de aici cu piscurile din Miuntii Piule – Iorgovanu : Albele ( 2005 m ) , Stanuletii Mici ( 1930 m ) , Piatra Iorgovanu ( 2014 m ) , Stanuletii Mari ( 2025 m) , domeniul calcarelor luand sfarsit in saua Scoarbele (1930 m) .

Cele mai importante ramificatii ale culmei principale de sud sunt , cele orientate spre sud : Culmea Vacarea – Paroasa , Cilmea Lazaru si Culmea Straunele ; Muntii Piule – Iorgovanu au poate cele mai interesante ramificatii , si anume: culmea Dragasanu, saua Scorotei , vf Piule ( 2081 m ) , vf Plesa ; Muchia cu Lastuni , Dalma cu Brazi , Muchia Ciocanelor , Piciorul Muntelui Iorgovanu , Muntele Iaru . Toate acestea reprezinta un paradis pt speologi , botanisti si a drumetilor .

In peisajul Muntilor Retezat circurile si vaile glaciare ocupa un loc deosebit de insemnat . Multimea caldarilor glaciare , unele adapostind lacuri , au imprimat acestor munti un caracter pitoresc .

Pe versantul nordic cele mai cunoscute caldari sunt : caldarea Stevia in bazinul Rausorului , caldarea Stanisoara la obarsia vaii glaciare Stanisoara , caldarea Pietrele de la obarsia vaii glaciare Pietrele , caldarea Valea Rea , caldarea Galesului . Acestea sunt cele mai cunoscute si mai vizitate . Mai putin cunoscute si vizitate sunt : caldarea Obarsia Nucsorii , Groapele si Vasielul . La obarsia vaii Barbat se afla un buchet de caldari glaciare suspendate , si anume : caldarea Tapului , caldarea Fundul Raului , caldarea Barlogul Ursului , acestea fiind indreptate spre sud . Spre nord se insira Caldarea Custurii , Caldarea Ciumfu , Caldarea Lazaru si Caldarea Gruniu Mare.

Pe flancul sudic al crestei principale de sud caldarile sunt mai reduse ca numar si mai putin relifiate: Scutura , Buta Mare , Buta Mica , toate la izvoarele vaii Buta .

In Muntii Piule – Iorgovanu , unde activitatea glaciara a fost mai slaba , se gasesc caldarile : Gauroane si Scorotei .

Cele mai frumoase si vizitate caldari glaciare se afla insa in zona centrala a Muntilor Retezat : Peleaga , Bucura (cele 16 lacuri) , Slaveiu , Turcel , , Zanoguta , Zanoaga , Judele si Caldarea Ascunsa .

In cadrul rezervatiei Gemenele –Taul Negru , se afla caldarile Barlei si Stirbului situate pe valea Zlata ; caldarea Gemenele , caldarea Taul Negru , Carligul , Radesul Mare cunoscute prin frumusetea si salbaticia lor .

Caracteristica generala a Muntilor Retezat o constituie prezenta a doua mari blocuri granitice si granodioritice , unul mai puternic dezvoltat pe directia crestei principale de nord si altul mai restrans , intins in lungul crestei principale de sud . Sisturile cristaline se dezvolta din zona de nord a muntilor pana la contactul cu Dep Hateg , sunt prezente in partea centrala . Calcarele jurasice si cretacice au ca