Prospectarea resurselor turistice ale Carpaților Meridionali

Carpatii Meridionali

Grupa Retezat-Godeanu-Parang. Aprecierea valorii potentialului turistic

Analiza detaliata a fondului turistic si a bazei materiale turistice, cuprinzand aspecte cantitative si calitative a putut permite departajarea acestora pe categorii, subcategorii si anumite elemente turistice care au o anumita logica si succesiune.

1. Fondul morfoturistic: a.relieful glaciar

b.relieful pe calcare, conglomerate si gresii

c.relieful vulcanic

d.relieful carstic

2. Fondul climatoturistic: a.repartizarea bioclimatelor

3. Fondul turistic hidrogeografic: a.surse hidrominerale

b.emanatii mofetice

c.suprafete lacustre

d.retea hidrografica

4. Fondul turistic biogeografic: a.fitocenoze

b.fond cinegetic si piscicol

c.rezervatii

5. Fondul turistic cultural-istoric: a.obiective istorice si de arhitectura cu valoare de unicat

b.vestigii si obiective istorice si arhitecturale

6. Fondul turistic etnografic si folcloric: a.complexe de arhitectura rurala

b.tehnica traditionala

c.ocupatii traditionale

d.manifestari folclorice

7. Baza materiala turistica: a.baza de cazare

b.baza terapeutica

c.baza de agreement si spatii verzi

d.amenajari pentru sporturi de iarna

e.baza de alimentatie publica

8. Potentialul de comunicatie: a.cai de comunicatie

b.mijloace de transport pe cablu

Repartitia teritoriala a acestora este diferita de la o unitate naturala la alta, de la un obiectiv turistic la altul, sau de la o unitate administrativ-teritoriala la alta si are caracter cumulativ incluzand un numar variabil de categorii, subcategorii sau elemente turistice. In foarte putine cazuri se constata o prezenta echilibrata a tuturor categoriilor mari. De regula, se inregistreaza predominanta unei grupari sau doar a unei anumite categorii, continand un numar variabil de elemente departajate calitativ. Concentrarea diferentiata a acestora la nivelul unitatilor administrativ a permis ierarhizarea, pe criterii calitative, in mai multe tipuri de areale.

O alta etapa a cercetarii a constat in incercarea de cuantificare a valorii turistice, pornind de la modelul ideal, care ar cuprinde absolut toate categoriile, subcategoriile si elementele turistice, care totalizeaza 100 puncte, dupa formula:

Vt = ∑0-221 + ∑0-62 + ∑0-163 + ∑0-84 + ∑0-85 + ∑0-66 + ∑0-187 + ∑0-168 = 100

in care, Vt-valoarea turistica; ∑1-fondul morfoturistic; ∑2-fondul climatoturisitc; ∑3-fondul turistic hidrogeografic; ∑4-fondul turistic biogeografic; ∑5-fondul turistic cultural-istoric; ∑6-fondul turistic etnografic si folcloric; ∑7-baza materiala turistica; ∑8-potentialul de comunicatie;

1.Fondul morfoturistic

Acesta se impune prin valente predominant peisagistice, varietatea sa fiind strans legata de structura, litologie, tectonica, impactul cu factori modelatori. In aceasta regiune montana se impune constrastul de care se leaga o mare varietate de forme de relief. Acestea au o personalitate distincta, contribuind fiecare in parte la diversificarea paletei atractive ct impact peisagistic, de la formele de ansamblu, la microformele de relief. Muntii Retezat

Relieful glaciar se impune mai ales in cadrul masivelor Retezat si Parang, si mai putin in morfologia Muntilor Godeanu(dar nici aici nu trebuie neglijat) sau Valcan. In Masivul Parang se detaseaza creasta principala, lunga de 10 Km, unde sunt intalnite forme apartinand compexului: creasta principala – custuri secundare de tip contrafort. In Muntii Retezat, creasta principala este lunga de 18 Km. In acest sector, creasta glaciara prezinta frecvente sectoare de custura, mai ales in jurul varfurilor Peleaga si Papusa. In toate aceste cazuri modelarea glaciara si postglaciara s-a manifestat pe roci metamorfice. Circurile glaciare sunt prezente tot in aceste doua masive. In Masivul Parang acestea sunt intalnite la obarsia vailor Lotru, Jiet si afluentii: Circul Mija, Sloveiu, Rosiile, Gauri, Galcescu, Iezerul. In Muntii Retezat se impune cel mai reprezentativ circ glaciar complex, Circul Bucura, cu numeroase circuri suspendate, ce adapostesc lacuri glaciare, toate debusand in cel mai intins lac glaciar din Carpati, Lacul Bucura. Asemanator cu acesta este si circul glaciar complex Peleaga. Pe langa circurile glaciare simple si complexe, se mai disting in peisaj si vaile glaciare – rezultatul traseului terminal al ghetarilor, prelungiri ale masei glaciare din circuri. Lac glaciar din M. Retezat

In peisajul Muntilor Retezat circurile si vaile glaciare ocupa un loc deosebit de insemnat . Multimea caldarilor glaciare , unele adapostind lacuri , au imprimat acestor munti un caracter pitoresc. Pe versantul nordic cele mai cunoscute caldari sunt: caldarea Stevia in bazinul Rausorului, caldarea Stanisoara la obarsia vaii glaciare Stanisoara, caldarea Pietrele de la obarsia vaii glaciare Pietrele, caldarea Valea Rea, caldarea Galesului. Acestea sunt cele mai cunoscute si mai vizitate . Mai putin cunoscute si vizitate sunt: caldarea Obarsia Nucsorii, Groapele si Vasielul. La obarsia vaii Barbat se afla un buchet de caldari glaciare suspendate, si anume: caldarea Tapulul, caldarea Fundul Raului, caldarea Barlogul Ursului, acestea fiind indreptate spre sud . Spre nord se insira Caldarea Custurii, Caldarea Ciumfu, Caldarea Lazaru si Caldarea Gruniu Mare. Pe flancul sudic al crestei principale de sud caldarile sunt mai reduse ca numar si mai putin relifiate: Scutura, Buta Mare, Buta Mica, toate la izvoarele vaii Buta.

In Muntii Piule – Iorgovanu, unde activitatea glaciara a fost mai slaba, se gasesc caldarile: Gauroane si Scorotei. Cele mai frumoase si vizitate caldari glaciare se afla insa in zona centrala a Muntilor Retezat: Peleaga, Bucura (cele 16 lacuri), Slaveiu, Turcel, Zanoguta, Zanoaga, Judele si Caldarea Ascunsa.

In cadrul rezervatiei Gemenele –Taul Negru, se afla caldarile Barlei si Stirbului situate pe valea Zlata; caldarea Gemenele, caldarea Taul Negru, Carligul, Radesul Mare cunoscute prin frumusetea si salbaticia lor. Caracteristica generala a Muntilor Retezat o constituie prezenta a doua mari blocuri granitice si granodioritice, unul mai puternic dezvoltat pe directia crestei principale de nord si altul mai restrans, intins in lungul crestei principale de sud.

Relieful pe calcare, conglomerate si gresii + relieful carstic se impune in cadrul peisajului printr-o multime de forme. Acest tip de relief se dezvolta in acele zone in care apare calcarul sau conglomeratele. Conglomeratele nu sunt prezente in litologia acestor munti, dar insa apar numeroase zone calcaroase: Sud-Estul Muntilor Parang, partea sudica a Muntilor Valcan, partea estica a Muntilor Godeanu si intr-o mai mica masura in cea sudica a Muntilor Retezat. Pesteri: Pestera Bolii, Pestera cu Corali, Pestera Closani, Pestera Lazului, Pestera Gura Plaiului.