Protejarea și Conservarea Resurselor Turistice din România

Argument

Turismul este ansamblul relatiilor si faptelor constituite din deplasarea si sejurul persoanelor pentru care locul de sejur nu este nici domiciliul, nici locul de desfasurare a activitatii profesionale. Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfăşurată în alte sectoare-chei din economia mondială (industrie, agricultură, comerţ). Turismul conduce la crearea unei game sporite de servicii si bunuri de consum ce determina o stimulare a sectoarelor productive si prestatoare de servicii, cat si extinderea unor sectoare si a unor zone noi, a unor localitati de interes national, la dezvoltarea si mentiunea tezaurului cultural si folcloric, toate acestea ducand la atragerea unui numar tot mai mare de vizitatori. Turismul face parte din sectorul tertial al economiei nationale.

Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic – natural antropic – diferenţiat de la ţară la ţară, în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute în practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o larga dezvoltare în teritoriu, practicat pentru cura heliotermă sau climaterică sau având alte motivaţii terapeutice; turismul montan şi de sporturi de iarnă, practicat pe arie largă pentru drumeţie, cura climaterică şi practicarea sporturilor de iarna; turismul de cură balneară, prin care se valorifică însuşirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal şi minerale, nămoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de artă, cultură şi a altor realizări ale activităţi umane; turismul comercial expoziţional, a cărui practicare este ocazionată de mari manifestări de profil (târguri, expoziţii), care atrag numeroşi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestări cultural-artistice (etnografice, folclorice) naţionale sau internaţionale; turismul sportiv, de care cunoaştem o mare extindere pe plan naţional şi internaţional, având ca motivaţie diferite competiţii pe discipline sportive, interne şi internaţionale , până la manifestări sportive de amploare (olimpiade, competiţii sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vânătoare (safari), practicat de ţările occidentale, in general pe teritoriul Africi. Forme ale turismului pe care luptam sa le protejam. Alaturi de agentia de turism S.C. MARA-TOUR S.R.L. cu ajutorul careia am realizat acest proiect incercam sa gasim diferite modalitati sa protejam si sa conservam resursele turistice ale Romaniei.

Principalele regiuni, areale si centre turistice ale tarii noastre sunt: Litoralul Marii Negre (Mamaia,Constanta,Eforie, Mangalia), nordul Moldovei, zona Brasov - Valea Prahovei, Delta Dunarii, Muntii Apuseni, orasele cu un potential cultural- istoric semnificativ (Bucuresti, Iasi,etc), precum si statiunile balneoclimaterice de importanta internationala(Felix, Baile Herculane,Tusnad, Moneasa, etc). Exista, de asemenea, statiuni turistice active in sezonul de iarna (destinate sporturilor de iarna) cum ar fi:Borsa, Vatra Dornei, Poiana Brasov, Predeal, Sinaia, Paltinis, Muntele Mic, Stana de Vale, Baisoara.

Cap 1 Potentialul turistic al Romaniei si formele de turism specifice Romaniei

Potenţialul turistic reprezintă condiţia esenţială a dezvoltării turismului într-un anumit perimetru şi poate fi definit ca ansamblul elementelor ce se constituie ca atracţii turistice şi care se pretează unei amenajări pentru vizitare şi primirea călătorilor.Diversitatea cadrului natural oferă premisele unei dezvoltări viitoare a turismului asigurând totodată şi substratul pentru o varietate de forme de turism. Prin varietatea formelor de relief: munţi, podişuri, litoral, câmpii, deltă, România se situează printre cele mai frumoase şi apreciate destinaţii ale Europei. De-a lungul existenţei sale de peste două mii de ani, poporul român a creat un extrem de variat şi bogat patrimoniu cultural, folosit în întregime în scopuri turistice.

România dispune de monumente care, prin specificul lor pot fi (şi sunt) considerate unicate mondiale. De exemplu: cetăţile dacice din Munţii Orăştiei care au rezistat mulţi ani atacurilor strălucitelor legiuni romane, cetăţile ţărăneşti şi bisericile "fortificate" din Transilvania, bisericile de lemn din Maramureş, mănăstirile din Bucovina, Moldova si nordul Olteniei, monumentele stilului brâncovenesc din Muntenia şi Oltenia, ca şi creaţiile lui Eminescu, Brâncuşi, Enescu sau ale lui Grigorescu. Fiecare dintre acestea au o valoare turistica deosebită. Vestigiile antichităţii sunt numeroase si de mare valoare pentru istoria culturii si civilizaţiei poporului nostru.

1.1. RESURSELE TURISTICE DIN ROMÂNIA

Ca parte componentă a ofertei turistice, alături de echipamentele de producţie, masa de bunuri destinate consumului turistic, forţa de muncă, infrastructura turistică, structurile şi condiţiile de comercializare, resursele turistice cuprind atracţiile naturale şi antropice dintr-o zonă, ţară sau regiune geografică. (vezi anexa1)

Cuprinderea resurselor turistice în categoria resurselor întreprinderii de servicii semnifică specificitatea alcătuirii produsului turistic şi din componente care atrag, reţin, sunt “gustate” dar nu se consumă odată cu preparatele culinare şi cu uzura unor mijloace de transport, sunt nestocabile, deşi de o longevitate apreciabilă, produc emoţii estetice şi trăiri afective de neuitat.