Relieful pe nisipuri

I.Introducere- Relieful petrografic

Romania este o tara ce dispune de o mare varietate petrografica.

Conditiile de formare si evolutie ale reliefurilor petrografice depind de mai multi factori,precum: tipul de roca, agentul modelator, climat, etajele morfoclimatice, anotimpuri.

Cu alte cuvinte acestea depind de tot ceea ce poate schimba procesul morfologic care modeleaza roca, fie pe o perioada scurta, fie pe o perioada indelungata de timp.

Astfel, formele rezultate pot suferi modificari periodice, in functie de procesul dominant sau intensitatea acestuia si in functie de stadiul evolutiv.

Totusi , exista si forme tipice fiecarui peisaj morfopetrografic, ce se perpetueaza timp indelungat, cand care evolutia in sine a formelor este rapida, in locul celei disparute aparand una noua-identica.

De regula, se remarca urmatoarele tipuri de relief petrografic: pe roci cristaline, carstic, pe conglomerate si gresii, pe marne si argile, pe nisipuri si pe loess.

II.Relieful pe nisipuri

1.Tipul de roca

Nisipul este o rocă detritică, necimentată, marea mobilitate și permeabilitate fiind proprietățile ei specifice.

Nisipurile predominant cuarțifere au o mare mobilitate, pe când cele care conțin minerale diverse, pot forma un fel de liant (nisipuri micacee, feldspatice). În ultimul caz, ele pot fi modelate de șiroire, alunecări superficiale.

Dacă nisipul nu conține liant el este afectat de creeping sau spulberat de vânt.

Apele din precipitațiile atmosferice se infiltrează repede în masa nisipurilor, pătrunzând până la stratele de roci impermeabile. De aceea modelarea reliefului se face într-o măsură mică prin intermediul apelor curgătoare.

In stare uscata nisipurile pot prezenta pante de pana la 25-30 grade, pe cand in stare umeda nu se pot mentine la o inclinare mai mare de 10 grade. Datorita acestui fapt, formele pozitive de relief sunt efemere.

In zonele cu depozite nisipoase, relieful prezinta suprafete uniforme intinse, separate de vai rare, largi, cu versanti slab inclinati (sub 15o) si taluzuri, in general lipsite de cursuri de apa permanente.

2.Agentii modelatori

Modelarea nisipurilor este conditionata de doua procese distincte: deplasarea granulelor libere -datorita vantului si al granulelor fixate- prin siroire si solifluxiune.

Marimea granulelor joaca un rol important in procesul de modelare a reliefului. Cu cat granulele sunt mai mari in diametru cu atat versantii pot fi inclinati, iar cand contin pietrisuri, panta ajunge si la 45 grade.

Nisipurile cuarțoase curate, prin mobilitatea lor mare permit alunecarea particulelor unele peste altele, creepingul fiind în acest caz un proces de modelare principal.

Pentru nisipurile argiloase procesele care le modelează sunt solifluxiunea și șiroirea.

Când nisipurile cuprind în amestec și pietrișuri, prin acțiunea șiroirii se formează piramide de pământ sau piramide coafate.

In regiunile desertice- predomina modelarea eoliana care actioneaza prin deflatie si acumulare dand nastere dunelor si campiilor nisipoase.

In regiunile temperate, cu climat umed, datorita covorului vegetal, versantii se mentin timp mai indelungat, modelarea reducandu-se la deplasari lente pe versant a particulelor de nisip si rearanjarea acestora.

2.1.Vanturile - eroziunea eoliana

Pe teritoriul țării noastre acțiunea vântului, deși se manifestă pe spații foarte extinse, are efecte doar pe teritoriile mai secetoase, unde abundă nisipurile și solurile nisipoase lipsite de vegetație protectoare.

Acestea ocupă circa 540 000 ha (2,2% din suprafața țării și circa 3,5% din cea agricolă), din care numai aproximativ 100 000 ha sunt nisipuri mobile și semimobile și suferă acțiunea eoliana.

Spulberarea nisipurilor este posibilă în toate anotimpurile, dar ea se accentuează în regiunile și sezoanele secetoase, sau atunci când terenurile sunt slab protejate.

Potențialul de deflație (fig.1) a fost stabilit de M. Moțoc (1970) pe baza unor indici climatici. fără a se lua în considerare alți factori limitativi (complexul sol-vegetație de exemplu). Un prim sezon critic, cu frecvente procese de eroziune eoliană, are loc în lunile de primăvară (50% din valoarea indicelui climatic de deflație), iar al doilea, în lunile de toamnă (cand coincide cu protejarea mai slabă de către vegetație a terenurilor nisipoase.)

3.Formele generate

Pe nisipuri se dezvoltă un relief, în general, instabil, cu linii șterse sau estompate, forme plate, cu pante mult reduse.

Acolo unde există nisipuri pure, și deci permeabile, apar văi seci, care numai în cazul unor precipitații atmosferice foarte abundente prezintă în albiile lor apă.

În urma îmbibării puternice cu apă, în depozitele

de nisipuri situate în anumite condiții de pantă

dinamică are loc procesul cunoscut prin denumirea

de nisipuri curgătoare.

Infiltrația apelor în nisipuri condiționează uneori

formarea, prin cimentare, a unor concrețiuni-cele

cu formă sferică fiind denumite trovanți (fig.2 si 3)

Asemenea forme sunt întâlnite în țara noastră la

nord de Pucioasa (la Bela și Miculești), la Costești -

Vâlcea, în Dealul Feleacului, în Colinele Tutovei,

pe valea Timișului în Banat etc.