Cuprins
- 1. Prezentare Generala
- 1.1 Numele și poziția geografică
- 1.2 Istoria localității
- 1.3 Climă
- 1.4 Personalităţi
- 1.5 Monumente istorice
- 1.6 Economie
- 2. Etnografie si Folclor in Cărţişoara
- 2.1 Muzeul etnografic Badea Cartan – Cărţişoara
- 2.2 REZERVAŢIA NATURALĂ BALEA
- 3. CAZARE ŞI AGREMENT
- 3.1 AGREMENTUL SI SPORTURILE DE VARA
- 3.2 REGIMUL ZAPEZILOR SI POSIBILITATEA PRACTICARII SPORTURILOR DE IARNA
- 4. Analiză SWOT a destinaţiei turistice Cărţişoara
- 5. BIBLIOGRAFIE
Extras din proiect
Cârțișoara
1. Prezentare Generala
Coordonate: Coordonate: 45°43′26″N 24°34′45″E45°43′26″N 24°34′45″E
Județ Sibiu
Comună Cârțișoara
Atestare 1123
Suprafață 85,7 km²
Populație (2002)
Total 1.157 locuitori
Densitate 13.5 loc./km²
Fus orar EET (UTC+2)
Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 557075
Prefix telefonic +40 x59
Cârțișoara (în germană Oberkerz, în trad. "Cârța de Sus", în maghiară Kercisora, alternativ, Oprakercisora) este un sat în județul Sibiu, Transilvania, România. Este reședința comunei Cârțișoara.
1.1 Numele și poziția geografică
Satul Cârțișoara, cunoscut și sub numele de Cârța Română, a fost populat din evul mediu timpuriu și până în prezent predominant de români. Originea toponimului nu este stabilită cu exactitate. În general se presupune că numele așezării ar fi de origine slavă, el fiind derivat din etimonul vechi slav "kurčo" (loc defrișat, curătură), fie din sinonimul său slavon "krč" sau "krči". Numele așezării românești, adaptat semantic unor necesități de ordin cultic, ar fi fost preluat de mănăstirea Cârța. În cealaltă opinie originea numelui este explicată etimologic din germanul Kerz(e) (în trad. "lumânare", "candelă"), denumire însușită de numele latin al conventului mănăstirii Cârța, anume "Santa Maria de Candelis".
Localitatea Cârțișoara este situată în vecinătatea Munților Făgărașului, pe malul pârâului Cârțișoara, la sud de șoseaua națională Sibiu-Brașov. Satul se află pe itinerariul șoselei care traversează Munții Făgărașului.
1.2 Istoria localității
Localitatea Cârța Românească apare atestată, sub această denumire, în documentele emise de cancelaria regală maghiară în anii 1322 (Kerch Olacorum), 1329 (Kerch Olacorum) și 1411 (Kercz Olachorum; Kercz Olochorum).
Existența așezării românești a fost confirmată documentar, mai întâi, în anul 1252 în forma "Kyrch". În anul 1322 așezarea apare atestată cu un nume dublu, compus dintr-un toponim și etnonimul atribuit românilor în limba maghiară ("Oláh"). Explicația acestei modificări onomastice trebuie pusă în relație cu formarea, între anii 1252 și 1322, a localității Cârța sau Cârța Săsească, fondată de mănăstirea Cârța și populată cu oaspeți germani, precum și cu intenția de a disocia aceste așezări omonime.
Data întemeierii acestui sat românesc medieval timpuriu nu este cunoscută. Prima atestare documentară, implicită, a așezării datează din anul 1223. Documentul emis în acest an de regele maghiar Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235) se referă la evenimente petrecute între anii 1205-1206, respectiv la retragerea teritoriului satului de sub autoritatea juridică a locuitori săi romani (terra exempta de Blaccis), urmată de donarea sa capitlului mănăstirii cisterciene Cârța. Această relatare reprezintă prima mențiune scrisă, provenită din cancelaria regală maghiară, a unor realități istorice din cuprinsul Țării Făgărașului și, concomitent, cea mai timpurie evocare a românilor de la sudul Oltului de Mijloc.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Cartisoara Sibiu.ppt
- Cartisoara-sibiu.doc