Cuprins
- I. Argument
- II. Conținutul lucrării:
- 1. Sibiul – prezentare generala 1
- 1.1. Scurt istoric si asezare 1
- 1.2. Cadrul natural 1
- 2. Potentialul turistic al orasului Sibiu 2
- 2.1. Potentialul turistic natural 2
- 2.2. Potentialul turistic antropic 10
- 3. Baza tehnico-materiala pentru evenimente 15
- 3.1. Unitati de cazare 15
- 3.2. Unitati de alimentative 23
- 3.3. Unitati de agrement 26
- 3.4. Evenimente in Sibiu 30
- 4. Studiu de caz 31
- III. Concluzii 37
- IV. Bibliografie 38
- V. Anexe 39
Extras din proiect
1. Sibiu – prezentare generala
1.1 Scurt istoric si asezare
Judetul Sibiu este situat in partea de sud a Transilvaniei si se întinde pe o suprafata de 5.422 km patrati, care reprezinta 2,3% din teritoriul tarii.
Limitele sale urmaresc crestele semete ale Muntilor Fagaras sau culmile domoale ale Muntilor Cindrel, care-l separa de judetele Arges si respectiv, Vîlcea; trec apoi prin Depresiunea Fagaras, prin vaile sau peste dealurile din podisul Tîrnavelor, unde se invecineaza cu alte trei judete: Brasov la est, Mures la nord si Alba la vest.
Relieful judetului, cu inaltimi cuprinse intre 2.535 m - Vf. Negoiu si 28 m - lunca raului Tarnava Mare, este caracterizat prinr-o mare varietate de forme naturale. Aproximativ 30% din suprafata este acoperita de Muntii Fagaras, Lotru si Cindrel, 50% este acoperit de platourile Tarnave, Hartibaci si Secase stabatute de vai adanci.
1.2 Cadrul natural
Relieful este variat si coboara în trepte de la sud-Muntii Fagaras (cu vf. Negoiu de 2.535m, cu o creasta alpina zimtata sub care se adapostesc circuri si vai glaciare, marcate de frumoase cascade), Muntii Cindrelului si Lotrului (cu suprafete plane, usor valurite, cu vf. Cindrelul de 2.245 m, vf. Steflesti 2.244 m, cu vai adanci ce contrasteaza cu culmile înalte), despartiti de defileul Oltului, la nord-Podisul Secaselor si Hartibaciului, Podisul Tarnavelor (cu altitudini de 600-700 m), Depresiunea larga a Sibiului.
Clima. Datorita locatiei si reliefului sau, judetul Sibiu are un climat continental moderat caracterizat prin ierni moderate si veri racoroase. Temperatura medie anuala este de 22° C, cu luna iulie cea mai calda si ianuarie cea mai rece, cu precipitatii neuniforme, cu predominarea vanturilor locale: brizele, Vantul mare, vanturile de vest si sud-vest.
Cursurile de apa sunt egal distribuite pe toata suprafata judetului. Oltul (52 km in judet) colecteaza apele aduse de raurile din muntii Fagaras: Arpas, Cartisoara, Porumbac, Avrig. Rîurile de pe versantul nord-estic al muntilor Cindrel (Sebes, Cisnadie, Sadu) sunt colectate de Cibin care izvoreste de sub Vf. Cindrel. La Mohu, Cibinul primeste ca afluent raul Hartibaciu, care dreneaza o parte din podisul care-i poarta numele.
Rîurile din partea nordica sunt adunate de Tîrnava Mare (Laslea, Valchid, Biertan, Mosna, Visa). Reteaua hidrografica este întregita de numeroase lacuri de diverse origini. In zonele montane inalte se intalnesc lacuri glaciare: Podragu, Podragelu, Bîlea, Lacul Doamnei, Avrig, Iezeru Mare, Iezeru Mic. In judetul Sibiu se gasesc si numeroase lacuri artificiale: pe Sadu, pe Cibin, pe Hirtibaciu sau pe Olt.
Dintre resursele naturale ale judetului gazele naturale sunt cele mai importante. De mare calitate si alcatuite aproape exclusiv din gaz de puritate inalta. Un depozit de marmura a fost descoperit si se afla in exploatare in Valea Porumbac, in timp ce judetul mai are resurse de nisip, argila, pietris, etc, folosite ca materiale de constructii. Alte resurse naturale sunt padurile, care acopera 37% din suprafata judetului, pasunile, fanetele, terenurile agricole cu flora si fauna bogate. Bogatul patrimoniul natural al judetului Sibiu este reprezentat de sase rezervatii naturale de mare valoare stiintifica si turistica: Lacul fara Fund de la Ocna Sibiului, depozitele de calcar de la Cisnadioara si Turnu Rosu, rezervatia din Valea Sarba, si lacurile Balea si Iezerele Cindrelului.
2. Potentialul turistic al orasului Sibiu
2.1 Potentialul turistic natural
Munţi Munţii Făgăraş (cu vf. Negoiu, 2.535 m), al doilea ca înălţime din ţară, intră pe teritoriul judeţului numai în jumătatea vestică a faţadei lor nordice. Prin întindere, prin masivitatea şi prin măreţia crestelor (ce ating cele mai mari altitudini din România), alcătuiesc una dintre cele mai importante zone turistice ale ţării. Beneficiază de numeroase trasee marcate, de cabane şi de refugii, de şoseaua „Transfăgărăşan“ (la 2.034 m altitudine), ce leagă Transilvania de Muntenia. Aceşti „Alpi ai Transilvaniei“ se caracterizează prin numeroase circuri glaciare şi lacuri alpine situate la mari altitudini şi care dau un farmec deosebit peisajului montan. Munţii Cindrel (Cibin), cu vf. Cindrel 2.244 m, caracterizaţi prin masivitate şi culmi domoale, acoperite cu păşuni. prin vârfurile lor solitare, cu păşuni alpine, văi pitoreşti şi adânci, acoperite cu păduri, prin bogatul fond de vânătoare şi de pescuit, constituie o adevărată încântare pentru cei dornici să-i străbată.
Chei şi defile
Defileul Oltului (doar 12 km din jumătatea nordică pe teritoriul judeţului Sibiu), renumit pentru pitorescul său, desparte Munţii Cindrel şi Lotru de Făgăraş, şi este o zonă de mare valoare turistică prin priveliştile naturale pe care le oferă. „Drumul Oltului prin lume e un cântec neîntrerupt, un lung poem simfonic“ sunea Geo Bogza, melodie care atinge intensitatea maximă între Turnu Roşu şi Cozia, unde vârfurile munţilor domină cu peste 1700 m aceasta vale transversală a Carpaţilor româneşti. Numeroase castheir cade (dintre care Bâlea este cea mai frumoasă) se formează datorită pantei foarte înclinate a Munţilor Făgăraş, apele coborând în salturi peste versanţii lor abrupţi şi denivelările accentuate.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Resurse Locale Utile pentru Evenimente in Sibiu.docx
- Resurse Locale Utile pentru Evenimente in Sibiu.pptx