Resurse turistice ale județului Bistrița Năsăud - analiză

I. Evaluarea si propunerea de solutii de valorificare a resurselor locale si regionale de turism

1. Resurse turistice naturale si antropice ale zonei

Resurse turistice naturale

Municipiul Bistrita a sarbatorit in 1994, 730 ani de la prima sa atestare documentara. Asezarea geografica favorabila, calitatea solului, padurile bogate si minereurile din Rodna au permis judetului si Municipiului Bistrita sa se dezvolte constant - Bistrita s-a plasat pe locul cinci in ierarhia oraselor din Transilvania in Evul Mediu. Datorita importantului rol jucat in istoricul dezvoltarii, Bistrita este in prezent capitala judetului.

Descriere Geografica

Judetul Bistrita-Nasaud are o suprafata totala de 5.355 km patrati, reprezentand 2,25 % din teritoriul total al Romaniei (situandu-se pe locul 28 printre judetele Romaniei din punct de vedere al suprafetei).

Judetul Bistrita-Nasaud, situat in nordul Romaniei, are granite cu Judetul Maramures la nord, Judetul Suceava la est, Judetul Mures la sud si Judetul Cluj la vest. Elementele teritorial-administrative ale judetului sunt:

-un municipiu (Bistrita)

-trei orase (Nasaud, Beclean, Sangeorz Bai)

-53 comune;

-248 sate.

Judetul include zona de legatura dintre Carpatii sudici si Podisul Transilvaniei, bazinul de sus al raului Somesul Mare si afluentii sai, cat si o mica parte din bazinul mijlociu al raului Mures.

Judetul Bistrita-Nasaud are un relief variat distribuit in forma de amfiteatru spre Campia Transilvaniei. Relieful este alcatuit in principal din trei zone:

- zona montana (48 % din suprafata totala a judetului), include partea muntoasa a lantului Carpatiilor Estici, partea nordica si centrala a limitei muntoase incluzand masivele Tiblea, Rodna, Suhard, Bargau si Calimani;

- zona deluroasa (49,3 % din suprafata totala a judetului), include partea centrala si vestica a judetului;

- zona de lunca ( 2,7 % din supratata totala a judetului), care se extinde de-a lungul cursurilor principale de apa, in special de a lungul raului Somesul Mare si a afluentilor sai. Populatia numara, in 1 iulie 1996, 327.262 locuitori, reprezentand 1,43 % din populatia Romaniei, distribuita dupa cum urmeaza:

- 37 % in zone urbane;

- 63 % in zone rurale.

Populatia Municipiului Bistrita numara, la data mentionata anterior, 86.945 locuitori. Celelalte trei orase din Judetul Bistrita-Nasaud se clasifica in urmatoarea ordine, dupa numarul de locuitori: Beclean 11.951, Nasaud 11.630, Sangeorz-Bai 10.586.

Datorita reliefului variat, subsolului bogat in resurse: metale neferoase (Cu, Pb, Zn, Au, Ag), minereuri nemetalice si roci utilitare (andesit, tuf vulcanic), depozite de lut, sare si gaze naturale.

Teritoriul judetului este strabatut de reteaua hidrografica a raului Somesul Mare (lungimea totala: 3.030 km), incluzand in principal curgeri de apa, lacuri glaciare (Lala Mare, Lala Mica); ape subterane (ape de suprafata si de adancime); izvoare de ape minerale.

Preponderenta regiuni de deal-munte favorizeaza o vegetatie alpina in trepte. Fauna este foarte bogata si diversificata in zona, corespunzator fiecarei forme de relief regasite in judet.

1. Relief si geologie

Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în partea de nord a României, între paralelele 46°47’ şi 47°37’ latitudine nordică şi între meridianele 23°37’ şi 25°36’ longitudine estică, fiind încadrat de judeţele: Maramureş în nord, Suceava în est, Mureş în sud şi Cluj în vest.Acest judet face parte din regiunea Nord Vest.

Suprafaţa judeţului măsoară 5355 kmp şi înglobează zona de contact a Carpaţilor Orientali cu Podişul Transilvaniei, respectiv bazinul superior al Someşului Mare cu afluenţii săi, precum şi o mică porţiune din bazinul mijlociu al Mureşului.

Teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud prezintă un relief variat şi complex, dispus sub forma unui amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Câmpia Transilvaniei, conturându-se trei zone de relief:

- zona montană - ce cuprinde o cunună de munţi din arcul Carpaţilor Orientali, grupa nordică şi mijlocie, în care intră masivele Ţibleş, Rodna, Suhard, Bârgău şi Călimani;

- zona dealurilor - care ocupă partea centrală şi de vest a judeţului în proporţie de 2/3 din suprafaţa sa;

- zona de luncă - ce însoţeşte cursurile principalelor râuri, în special al Someşului Mare şi al afluenţilor săi, reprezentând circa 3% din suprafaţa judeţului.

Din punct de vedere al reliefului, teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud este variat şi complex, fiind format din unităţi montane (36%) ce se deschid sub forma unui amfiteatru spre Valea Someşului Mare, desfăşurându-se între 2279 m şi 800 m altitudine şi unităţi colinare (64%) ce aparţin Podişului Transilvaniei, aflate între 800 şi 400 m altitudine.

Zona montană, situată în jumătatea nord-estică a judeţului intinzându-se pe 1/3 din suprafaţa acestuia, este reprezentată prin culmile Ţibleş, Rodna, Suhard, Bîrgău şi Călimani, caracterizate printr-o puternică masivitate, prin existenţa a numeroase pasuri de culme, a unei bogate vegetaţii forestiere, a unor întinse pajişti alpine si subalpine, precum şi o bogată reţea de ape curgătoare. Această zonă are înfăţişarea unui arc de cerc orientat cu partea convexă spre Maramureş şi Moldova, cu înălţimi medii de 1500 m, dar şi cu piscuri înalte în Munţii Rodnei -2279 m – Ineu şi 2100 m în Călimani.