Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România

Proiect
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Turism
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 37 în total
Cuvinte : 10871
Mărime: 298.79KB (arhivat)
Publicat de: Ilona Dumitru
Puncte necesare: 9
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cotruta C

Cuprins

  1. Argument 3
  2. Capitolul. 1 Turismul Românesc 5
  3. 1.1 Turismul balnear 6
  4. 1.2. Servicii turistice balneare 7
  5. Servicii de tratament şi cură balneară 7
  6. 1.3. Baza de tratament 8
  7. 1.4. Serviciile de tratament balneoturistic 8
  8. Capitolul. II Poteţialul balnear al României 13
  9. 2.1 Factori naturali de cură în turismul balnear 13
  10. 2.2 Fond de factori naturali de cură 16
  11. 2.3 Valorificarea potenţialului turistic balnear 18
  12. Capitolul.III Complexe balneare şi de tratament 20
  13. 3.1 Complexe balneare şi de tratament, 20
  14. Băile Herculane 22
  15. Băile Felix 23
  16. Slănic Moldova 25
  17. Lacul Roşu 26
  18. Sângeorz Băi 27
  19. Covasna 28
  20. Borsec 29
  21. Tuşnad 30
  22. Voineasa 32
  23. Băile Olăneşti 32
  24. ANEXA 1 35
  25. Turismul balnear a adus în 2005 venituri de 100 milioane de euro 35
  26. ANEXA2 36
  27. Turismul balnear din România, pe cale de dispariţie 36
  28. ANEXA 3 37
  29. Lista Staţiunilor Balneare din România 37
  30. Bibliografie 38

Extras din proiect

Argument

Turismul de tratament şi cură balneo-medicală este o forma specifică a turismului` de odihnă, care a cunoscut o mare dezvoltare îndeosebi în ultimele decenii, odată cu creşterea surmenajului şi a bolilor profesionale provocate de stresul vieţii în marile aglomeraţii îmbină destinderea cu diferite forme de cură şi tratament balneo-medical şi se practică în staţiunile balneo-medicale şi climaterice, situate de obicei în zonele cu un microclimat specific, adecvat pentru tratarea diferitelor afecţiuni.

Turismul, în general, prin caracteristicile sale este un turism de odihnă şi recreere (destindere) deoarece prin destindere şi recreere nu se înţelege abandonarea tuturor activităţilor, ci exercitarea în mod voluntar a unor activităţi diferite de cele practica¬te în mod obişnuit .

Turismul balnear este cea mai eficientă formă de turism ecologic deoarece foloseşte resursele naturii, motivează turistul (be¬neficiar al acestor resurse) să respecte şi să protejeze mediul natural, crează noi locuri de muncă pentru comunităţile locale, nu poluează mediul înconjurător.

Bogăţia enormă de factori terapeutici naturali, infrastructura staţiunilor balneare şi calitatea cadrelor medicale ce prestează servicii medico-balneare, fac din ţara noastră un posibil lider mondial în domeniu.

În prezent, adaptându-se noilor concepte din domeniu, staţiunile balneare româneşti oferă servicii atât oamenilor sănătoşi, pentru întreţinerea stării de bunăstare şi prevenirea îmbolnăvirii, cât şi celor suferinzi, pentru ameliorarea, sau lecuirea boilor.

Resursele uriaşe de factori naturali de care dispune ţara noastră sunt:

• varietatea tipurilor climatice şi geografice, cu efecte generale benefice, tonice şi stimulante;

• bogăţia şi diversitatea extraordinară de ape minerale, alkaline, clorurate-sodice, carbogazoase, sulfuroase, iodurate, feruginoase, arsenicale;

• apele termale

• mofetele - emanaţiile naturale de dioxid de carbon;

• nămolurile, cel sapropelic, de la Techirghiol şi cel de turbă de la Mangalia;

• apele sărate din lacurile de câmpie.

Tratamentele cu factori naturali sunt completate cu diverse proceduri, cum ar fi kinetoterapia ( forme de mişcare), hidroterapia, electroterapia, toate completate, dupa caz, cu diete alimentare.

Afecţiunile tratate în staţiunile balneare româneşti sunt dintre cele mai diverse: reumatism, boli cardiovasculare, respiratorii, neurologice, ginecologice, dermatologice, boli profesionale, starea de stres etc. iar curele de sănătate trebuie efectuate la recomandarea medicului.

Factori naturali în turismul balnear

Medicina balneară capătă pe zi ce trece noi valenţe, paralel cu dezvoltarea social-economică a ţării noastre şi cu creşterea şi modernizarea bazei materiale pentru curele în staţiunile balneo-climaterice.

România, datorită aşezării geografice şi structurii geologice complexe a scoarţei pamântului, dispune de o mare bogăţie de factori naturali de cură – ape minerale, mofete(emanaţii naturale de gaze terapeutice), nămoluri, lacuri terapeutice – răspândite cu generozitate pe aproape întreaga suprafaţă a ţării, în diferite zone climatice.

Pe teritoriul ţării noastre există aproape toate tipurile de ape cunoscute – oligominerale, alcaline, alcalino-teroase, clorurate-sodice, iodurate, sulfatate, feruginoase, arsenicale, sulfuroase, carbogazoase, radioactive, etc – cu o foarte mare varietate în privinţa compoziţiei chimice, a gradului de mineralizare şi a temperaurii lor. Ţara noastră dispune, de asemenea, de tipuri variate de climat, în raport cu unităţile geografice şi cu altitudinea(climat litoral, de câmpie, de dealuri şi coline, de munţi mijlocii şi înalţi).

Se cunoaşte că o serie de factori naturali de cură au fost utilizaţi pentru tratament cu aproape două milenii în urmă, dovezi materiale atestând că românii au folosit ape minerale de la Băile Herculane în scopuri terapeutice. În decursul timpului, descoperirea de ape minerale şi nămoluri a creat premisele apariţiei unor stabilimente balneare, la început mai rudimentare, care începând din sec. XVIII şi XIX s-au dezvoltat treptat. Ţara noastră dispune astăzi de peste 160 de staţiuni şi localităţi cu factori curativi naturali. În multe dintre ele, destinate tratamentului cu factori naturali, s-au construit unităţi moderne de tipul hotelurilor de cură şi a complexelor sanatoriale, în care serviciile de cazare, masă şi tratament sunt oferite în cadrul aceleiaşi clădiri (ex. Băile Felix, Băile Herculane, Sovata, Băile Tuşnad, Covasna, Căciulata, Amara, Sângeorz-Băi, Mangalia, Slănic, etc.).

Capitolul. 1 Turismul Românesc

Turismul reprezintă una dintre modalităţile de folosire a timpului disponibil pentru odihnă, recreere, tratament şi distracţii.

Resursele turistice naturale ale României, care o situează, prin bogaţie şi varietate, printre ţările cele mai dotate din acest punct de vedere datorită, pe de o parte, acumulărilor semnificative din ultimii ani înregistrate în procesul de reformă, care vizează descentralizarea şi privatizarea acestui sector important al economiei naţinale, şi, pe de altă parte, datorită modernizărilor şi noilor dotări pe care le-a cunoscut infrastructura turistică şi care au efecte benefice asupra calităţii serviciilor oferite.

Evaluarea industriei turistice româneşti indică faptul că turismul poate deveni una dintre industriile de export puternice ale României, care va concura efectiv cu alte ţări.

Turismul românesc este privit, de altfel, ca un obiectiv şi mijloc al dezvoltării economico-sociale de ansamblu, în contextul politicii naţionale de progres şi de integrare în structurile europene .

Dezvoltarea - cadru al produsului turistic al României urmăreşte 3 direcţii principale:

• realizarea unui produs turistic nou, de nivel internaţional, bazat pe valori turistice, culturale şi naturale, cu precădere în zonele montane ;

• modernizarea produsului turistic al staţiunilor de pe litoral şi al staţiunilor balneare ;

• dezvoltarea ofertei turistice interne în concordanţă cu specificul local şi regional .

Ca prioritate se are în vedere îmbunătăţirea şi consolidarea produsului turistic şi zonele care sunt cele mai cunoscute turiştilor străini şi români şi unde există, în general, facilităţi turistice şi infrastructură .

Preview document

Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 1
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 2
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 3
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 4
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 5
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 6
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 7
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 8
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 9
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 10
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 11
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 12
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 13
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 14
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 15
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 16
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 17
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 18
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 19
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 20
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 21
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 22
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 23
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 24
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 25
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 26
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 27
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 28
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 29
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 30
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 31
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 32
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 33
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 34
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 35
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 36
Rețeaua de stațiuni balneo climaterice din România - Pagina 37

Conținut arhivă zip

  • Reteaua de Statiuni Balneo Climaterice din Romania.doc

Alții au mai descărcat și

Strategii de dezvoltare în stațiunea Băile Govora

Turismul este un domeniu de activitate cu un profil complex, reunind un ansamblu de servicii şi bunuri proprii mai multor sectoare, fiind punctul...

Băile Tușnad

Localitate situata in partea central-estica a Romaniei (Judetul Harghita), pe raul Olt, in partea sudica extrema a Depresiunii Ciucului, altitudine...

Stațiunile Balneoclimaterice din România

CAPITOLUL I Turismul balnear –componentă majoră a turismului 1.1 Particularitaţile turismului balnear 1.2 Factori favorizanţi ai dezvoltării...

Stațiuni balneoclimaterice în România

Turismul balnear nu se adresează numai celor cu probleme medicale, ci şi celor care vor să se relaxeze, să-şi regăsească vitalitatea şi o bună...

Turismul Balnear în Stațiunea Băile Felix

Cap. I. NOŢIUNI GENERALE DESPRE TURISM 1.1. Importanţa economică a turismului Privit în corelaţie cu ansamblul economiei naţionale, turismul...

Turismul în Carpații Orientali

Carpatii Orientali reprezinta unul din cele trei mari segmente montane ale muntilor Carpati de pe teritoriul României. Asa dupa cum indica si...

Turismul balnear - oportunitate de relansare pentru România

INTRODUCERE Prin poziţia sa geografică, România dispune de o mare varietate de resurse naturale, care dau posibilitatea practicării unei game...

Turism Rural

Introducere Orientarea turismului către zonele rurale a fost încurajată pe de o parte de politica dezvoltării regionale a Uniunii Europene...

Te-ar putea interesa și

Probleme actuale privind oferta turistică a stațiunilor de litoral Mamaia și Halkidiki

INTRODUCERE La sfârşitul secolului XX şi începutul celui de-al treilea mileniu, industria turismului şi a călătoriilor reprezintă, pe plan...

Managementul calității în domeniul bancar - studiu de caz la BCR Sucursala județeană Covasna

Introducere Tema lucrării de faţă o constituie «Managementul calităţii in domeniul banca - studiu de caz la B.C.R. Sucursala Judeţeană Covasna »....

Evaluarea Potențialului Turistic și Posibilități de Valorificare în Subcarpații Buzăului

INTRODUCERE Înzestrată cu un potenţial turistic de excepţie, bucurându-se de o climă favorabilă practicării turismului cu o floră şi o faună...

Modalități de promovare a potențialului turistic din Județul Vâlcea - studiu de caz - Stațiunea Călimănești-Căciulata

INTRODUCERE Cu toate că majoritatea specialiştilor consideră turismul un fenomen specific perioadei contemporane, acesta s-a conturat la sfârşitul...

Analiză Comparativă între Turismul Românesc de Litoral și Turismul Practicat pe Litoralul Grecesc

Introducere La sfârşitul secolului XX şi începutul celui de-al treilea mileniu, industria turismului şi a călătoriilor reprezintă, pe plan...

Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Valcea

Cap. I Localizarea si caracterizarea zonei Judetul Valcea beneficiaza de toate caracteristicile unei zone turistice complexe , imbinand forme de...

Analiza comparativă a stațiunilor Brădet, România și Podebrady, Cehia

CAPITOLUL I CONSIDERATII GENERALE 1.1 Pozitie geografica Situat în partea central-sudică a României, judeţul Argeş, cu o suprafaţă de 682631 ha...

Piața telefoanelor mobile

Introducere: In 1876, doi inventatori, Elish Gray si Alexander Graham Bell, amandoi in mod independent, sunt considerati inventatori ai...

Ai nevoie de altceva?