Cuprins
- Capitolul I. STUDIU DE IMPACT AL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI 4
- 1.1. Prezentarea generală a Greciei 4
- 1.2. Determinarea importanţei turismului pentru Grecia precum şi a impactului acestuia asupra economiei Greciei 8
- 1.2.1. Calculul şi interpretarea evoluţiei indicatorilor care determină impactul turismului în plan economic: al efectelor economice, ai forţei de muncă, ai densităţii turistice, ai potenţialului turistic al pieţelor 9
- 1.2.2. Analiza şi interpretarea Contului Satelit al Turismului 13
- Capitolul II. ANALIZA PIEŢEI TURISTICE 15
- 2.1. Analiza ofertei
- 2.1.1. Principalele componente ale ofertei turistice: resursele turistice naturale şi antropice, baza materială a turismului (determinarea gradului de ocupare), serviciile turistice, forţa de muncă din turism 15
- 2.1.2. Preţuri ( comparaţie pachet turistic România – Grecia ) 29
- 2.1.3. Infrastructura 29
- 2.1.4. Mediul 30
- 2.1.5. Calculul şi interpretarea unor indicatori ai ofertei turistice 32
- 2.2. Analiza cererii 32
- 2.2.1. Determinanţii cererii – motivaţii. Forme de turism practicate 32
- 2.2.2. Provenienţa 36
- 2.2.3. Structura 36
- 2.2.4. Evoluţie 37
- 2.2.5. Calcului şi interpretarea unor indicatori ai cererii turistice 37
- 3.1. Organizarea călătoriilor 39
- 3.1.1. Sistemul distibuţiei turistice 39
- 3.1.2. Categorii de intermediari 40
- 3.1.3. Impactul tehnologiei 40
- Capitolul III. RELAŢIILE TURISTICE ALE GRECIEI CU ROMÂNIA 43
- Capitolul IV. POLITICA TURISTICĂ 47
- 4.1. Implicarea statului în turism 47
- 4.2. Brand-ul turistic 49
- 4.3. Analiza SWOT 52
- 4.4. Propuneri de creştere a potenţialului turistic 52
- BIBLIOGRAFIE 54
Extras din proiect
Capitolul I. STUDIU DE IMPACT AL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI
1.1. Prezentarea generală a Greciei
Capitala: Atena , 3.096.775 locuitori
Situarea: în Sud-estul Europei, învecinându-se cu Marea Egee, Marea Ionică şi Marea Mediterană între Albania şi Turcia.
Coordonate geografice: 39 00 N, 22 00 E.
Vecini: Albania (282 km), Macedonia (228 km), Bulgaria (494 km), Turcia (206 km), Marea Egee, Marea Mediterană, Marea Ionică.
Suprafaţa: 131 940 km .
- Uscat: 130.800 km pătraţi.
- Apă: 1.140 km pătraţi.
Graniţa terestră: 1.210 km.
Teritorii marine:
- platou continental: până la 200 m adâncime sau în limita de exploatare.
- mare teritorială: 6 MN (mile navale);
Puncte extreme:
- cea mai joasă altitudine: Marea Mediterană - 0 m.
- cel mai înalt punct: Muntele Olimp 2.917 m.
Limbi vorbite: greaca modernă (limba oficială), turca (vorbită de 1% din populaţie), engleza (a doua limbă predată în şcoli), franceza (înţeleasă de majoritatea populaţiei).
Naţionalităţi: greci 98%, altele 2%.
Religii: ortodocşi greci 98%, musulmani 1,3%, altele 0,7%.
Moneda : Euro .
• Mediul demografic
Populaţie: 10.760.136 ( 2011 ) Locul în lume :76
Densitatea populaţiei : 82 loc. / km.
Cele mai populate zone sunt Atica (datorită prezenţei conurbaţiei Atena-Pireu), ce grupează peste 1/3 din populaţia ţării, Câmpia Macedoniei (peste 200 loc./km²), Insulele Ionice (Korfu, 155 loc./km²), Lesbos, Samos, vestul Peloponesului(80 loc./km²). Valorile mai scăzute ale densităţii populaţiei se întâlnesc în Creta (60 loc./km²), Epir (35 loc./km²) şi estul Peloponesului (25 loc./km²). Valorile cele mai scăzute sunt în republica autonomă a călugărilor de pe Muntele Athos (4 loc./ km²).
Oraşe majore : Atena (capitala) 3.252 milioane locuitori; Thessaloniki 834,000 locuitori (2009).
Structura pe vârste : ( 2011 ) Vârsta medie : ( 2011 )
Tabel nr. 1.1. Tabel nr. 1.2.
Ani Băieţi Fete Total %
0 ani – 14 ani 787,143 741,356 14.2 %
15 ani – 64 ani 3,555,447 3,567,383 66.2 %
65 ani şi peste 923,177 1,185,630 19.6 %
Bărbaţi Femei Total
41.4 43.6 42.5
Populaţia urbană : 61% din populaţia totală (2011)
Rata urbanizării : 0.6% ritmul anual de creştere (2010-15)
Rata de creştere demografică : 0.083% (2011) LOCUL ÎN LUME: 186
Rata natalităţii : 9.21 nou-născuţi / 1,000 locuitori (2011) LOCUL ÎN LUME: 207
Rata mortalităţii : 10.7 morţi/1,000 locuitori (2011) LOCUL ÎN LUME: 44
• Mediul istoric
Țărmurile mării Egee au văzut dezvoltarea primelor civilizații europene, și anume cele ale minoanilor și miceenilor. După ce acestea au început să cadă, a urmat o Eră Neagră până în 810 î.Hr, când a apărut o nouă civilizație elenă. A fost Grecia polis|orașelor-state care stabilea colonii în Marea Mediterană, care rezista invaziilor perșilor și a cărei cultură va fi baza civilizației elene, după căderea imperiului lui Alexandru cel Mare (rege al Macedoniei).Această cultură a avut o influență majoră asupra Imperiul Roman si romanilor, care deși au reușit să treacă de armata grecească decăzută în 168 î.Hr, au fost cuceriți ei înșiși de civilizație. Pe când era o provincie a Imperiului Roman, Grecia domina cultura Mediteranei de est, iar când imperiul s-a împărțit în 2, Imperiul Roman de Răsărit sau Bizantin, cu centrul la Constantinopol, a primit o natură grecească.
Din secolul IV până în secolul XV, Imperiul Bizantin a supraviețuit atacurilor din vest și din est, până când pe 29 mai 1453, Constantinopulul a căzut în fața otomanilor.Domnia otomană se va păstra până în 1821 când grecii își declară independența. După încheierea Războiul de independență al Greciei în 1828, Grecia alege calea unei monarhii, înființându-se Regatul Greciei (1833). În secolul XIX și la începutul secolului XX, Grecia încearcă să-și însușească populația vorbitoare de greacă din Imperiul Otoman, crescând încetul cu încetul în teritoriu și populație, până în 1947, când ajuge la mărimea sa de astăzi. În Al Doilea Război Mondial, Grecia a fost invadată prima dată de Italia (1940), fiind ocupată ulterior de Germania (1941-44); luptele au continuat apoi în cadrul unui război civil între susţinătorii regelui şi anticomunişti, pe de-o parte şi rebelii comunişti.În urma înfrângerii ultimilor din 1949, Grecia a aderat la NATO în 1952.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Rolul si Locul Turismul International in Dezvoltarea Economico-Sociala a Greciei.doc