Rolul Turiștilor Străini în Dezvoltarea Turismului Rural

CAPITOLUL I. CARACTERISTICA ŞI ANALIZA FLUXURILOR TURISTICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

I.1. Analiza factorilor ce influenţează decizia de a vizita mediul rural al republicii.

Conectat la dinamica socială, turismul evoluează sub incidenţa a numeroşi factori, diferiţi ca natură şi rol, cu acţiune globală sau particularizată asupra unei forme ori componente a activităţii turistice. Aceşti factori participă la determinarea fenomenului turistic, în proporţii variate, în funcţie de conţinutul lor specific, dar şi de momentul şi locul impactului. În literatura de specialitate, analiza factorilor ce influenţează decizia de a vizita mediul rural, este, poate, cea mai cercetată problemă. Ca urmare, abordările mai recente se limitează la prezentarea şi cuantificarea influenţei celor mai importanţi – de regulă agregaţi – şi anume: creşterea economică, oferta, mutaţiile demografice şi timpul liber. În relaţie cu aceste abordări şi, mai ales, în studiile referitoare la turismul internaţional, contribuţia diverşilor factori este evaluată prin prisma specializării internaţionale, a aspectelor şi teritoriilor ce definesc acestă specializare: dotările factoriale, costurile comparative, nivelul productivităţii muncii etc. [4, p. 45]

Diversitatea factorilor cu acţiune asupra turismului şi necesitatea cuantificării influenţelor lor aduc în discuţie problema structurării acestora în categorii relativ omogene, avînd un comportament apropiat.

Una din cele mai importante grupări are drept criteriu conţinutul şi natura acestora; din acest punct de vedere sunt identificaţi factori economici – veniturile populaţiei şi modificările acestora, oferta turistică, preţurile şi tarifele produselor turistice; tehnici – performanţele mijloacelor de transport, dotările tehnice ale unităţilor hoteliere; sociali – timpul liber, moda; demografic – evoluţia cantitativă a populaţiei, structura pe vîrste; psihologi, educativi şi de civilizaţie – nivelul de instruire, setea de cultură, caracterul individual; naturali – aşezarea geografică, poziţia faţă de principalele căi de comunicaţie, relief, climă, ape, peisaje; organizatorici şi politici – formalităţi la frontieră, regimul vizelor, conflictele sociale, etnice, religioase. [23, p. 129]

După durata acţiunii lor în timp se deosebesc: factori cu acţiune permanentă sau de durată – creşterea dimensiunii timpului liber, modificarea veniturilor; factori sezonieri – succesiunea anotimpurilor, activitatea în agricultură; factori conjuncturali – crizele economice, politice, catastrofe naturale, condiţii meteorologice.

În raport cu importanţa sau rolul lor în influenţarea deciziei de a vizita sau nu mediul rural, factorii pot fi grupaţi în: primari – oferta, veniturile, preţurile, timpul liber, şi secundari – climatul internaţional, complexitatea formalităţilor de viză sau frontieră cu care se confruntă deseori turiştii străini ce sosesc la noi în ţară, condiţiile de organizare a activităţii. [20, p. 46]

În funcţie de direcţia de acţiune există factori exogeni – evoluţia demografică, creşterea veniturilor, sporirea gradului de urbanizare, şi endogeni – lansarea de noi produse, diversificarea gamei serviciilor oferite, nivelul tarifelor şi facilităţile de preţ.

Factorii determinanţi ai turismului pot fi structuraţi în raport cu orientarea influenţei lor asupra celor două laturi corelative ale pieţei; există din acest punct de vedere, factori ai cererii turistice – veniturile, urbanizarea, timpul liber; factori ai ofertei – diversitatea şi calitatea serviciilor, costul prestaţiilor, baza materială şi factori ai confruntării cerere-ofertă – distribuţia agenţiilor de voiaj, calitatea infrastructurii, circulaţiei monetare, sistemul legislativ. [25, p. 215]

Preţurile şi tarifele reprezintă alt factor major de influenţă a deciziei turiştilor străini de a vizita mediul rural al republicii. Astfel, acţiunea lor vizează produsul turistic în ansamblul lui sau numai una din componentele sale: transport, cazare, alimentaţie, agrement. Toate acestea se manifestă diferit în raport cu piaţa rurală sau cu cea urbană. Spre exemplu, în Republica Moldova preţurile diferă pentru turiştii autohtoni şi cei străini astfel, cazarea, alimentaţia, şi toate celelalte sunt mai scumpe pentru turiştii străini, motivînd decizia de a alege alte trasee turistice decît Moldova. În pofida tuturor acestor factori ce stopează fluxurile turistice spre republica Moldova, turiştii straini continuă să sosească pu a vedea ineditele obiective turistice, alegînd diferite mijloace de transport. În ceea ce priveşte mijloacele de transport utilizate pentru sosirea în Moldova, din cele 100 de persoane intervievate 46% au răspuns că au folosit avionul ca mijloc de transport şi numai 10% au indicat trenul. Pe locul al doilea în preferinţele turiştilor este indicat automobilul (27%), deci se poate concluziona că pentru transportul turiştilor în Moldova se poate utiliza o variantă combinată a celor două mijloace de transport şi anume avionul şi autocarul [ANEXA XII]. [9, p. 40]