Roșia Montană

Istoria Roşiei Montane

Tablitele cerate, găsite în minele de la Roşia, sunt răspândite în muzee din toată Europa, fiind unul din izvoarele Dreptului Român şi "actul de naştere a poporului român", cum afirmă Ion Baltariu, în "Tripticele din Transilvania". Din tăbliţa cerată nr.XVlll, datată 6 februarie 131, se cunoaşte pentru prima oară numele localităţii de Alburnus Maior, locul de unde dacii şi mai târziu românii îşi extrăgeau aurul.

Bogăţiile Munţilor Apuseni (Metaliferi) au constituit un motiv în plus pentru cucerirea Daciei (106 e.n.) de către împăratul Romei, Traian. Vechimea daco-romană a lucrărilor miniere din Orlea, Carpen şi Găuri a fost confirmată şi de analizele efectuate cu C14 de către muzeul minier de la Bochum din Germania. Primele mine din Europa s-au aflat aici însă din vremurile când încă Romă, cetatea eternă, nu există.

Este locul unde Cotilus Brudă, guvernatorul român a fost aruncat în prăpastie de către fiul lui Decebal, aici sunt îngropate sicriele armatei lui Coshuth, care n-a reuşit să treacă de Roşia Montană, sunt munţii lui Avram Iancu şi ai legendarei sale legiuni, sunt munţii lui Popă Balint şi ai lui Horea, Cloşca şi Crişan. Partea superioară a machetei

Până în luna mai 2006 zăcămintele de aur şi argint din Roşia Montană au fost exploatate de către Statul Român prin Compania Naţională a Aurului, Cuprului şi Fierului, Minvest SA, prin filiala sa Rosiamin. Această exploatare depindea financiar până în momentul închiderii sale de subvenţiile de la stat şi genera anual pierderi de peste trei milioane de euro.

Pe teritoriul Roşiei Montane se află sute de gospodării realizate în timp cu mare trudă, un centru istoric prin arhitectură şi vechimea construcţiilor, diferite construcţii administrative, economice, social-culturale, un muzeu al mineritului unicat prin piesele deţinute, case memoriale, o rezervaţie arheologica şi multe alte minunăţii geologice, rădăcini neimaginat de adânci şi de viguroase ale istoriei noastre.

Turism

Roşia Montană este o localitate răspândită pe versanţii văii Roşiei, nume căpătat datorită culorii roşiatice a apei din cauza conţinutului ridicat în oxizi de fier. Situată la o altitudine de aproximativ 800 m, în valea Roşiei se îmbină culmile domoale ale dealurilor premontane cu masivele muntoase înalte pe care se mai pot vedea urme ale exploatării îndelungate.

Munţii sunt acoperiţi de păduri, păşuni sau fâneţe dând aspectul specific Munţilor Apuseni. O caracteristică unică a peisajului este prezenţa nenumăratelor lacuri artificiale numite "tăuri". Aceste lacuri au fost creeate iniţial pentru a folosi activităţii miniere iar astăzi folosesc în scopuri de agrement. Există în această localitate peste 105 tăuri, lacuri sau stăvilare (Ţarina, Tăul cel Mare, Anghel, Brazi, Corna etc.) rezultat al activităţii miniere.

În apropierea Roşiei Montane se află doua formaţiuni geologice unice declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului şi Piatra Despicată. Piatra Corbului este situată pe Dealul Cârnic la o altitudine de aproximativ 950 m iar Piatra Despicată se află între Dealul Cârnic si Dealul Cetăţii.

Rosia Montana si Proiectul Golden Corporation

Proiectul de exploatare minieră intensivă cu cianuri de la Roşia Montană pune în pericol viata în Ţara Moţilor, deschizând calea producerii celui mai mare dezastru ecologic din Europa de est.

Se vor distruge: 5 munţi, un patrimoniu naţional unic în lume,10 biserici, 12 cimitire, 958 de gospodarii. Oamenii care nu vor să se mute sunt ameninţaţi cu exproprierea.

O iniţiativă de amploare a proiectului de exploatare a rezervelor de aur şi argint din Munţii Apuseni, iniţiat de compania Roşia Montană Gold Corporation, trebuie analizată cu obiectivitate, de specialişti competenţi şi dezinteresaţi, prin prismă raportului dintre riscuri şi beneficii.