Cuprins
- CAPITOLUL I SALONIC
- 1.1. Prezentarea generală a destinaţiei turistice .pag. 3
- 1.2. Potenţialul turistic al zonei . pag. 7
- a) Aşezarea georafică
- b) Clima
- c) Vegetaţia
- d) Relieful
- e) Fauna
- f) Hidrografie
- 1.3. Potenţialul turistic antropic – Salonic . pag. 10
- 1.3.1. Potenţialul cultural istoric . pag. 10
- 1.3.2. Potenţialul tehnico-economic şi socio-demografic . pag. 23
- a) Antichităţi
- b) Cărţi
- c) Suveniruri greceşti
- d) Galerii de artă
- 1.3.3. Potenţialul turistic natural . pag. 25
- CAPITOLUL II. DESCRIEREA INFRASTRUCTURII
- 2.1. Infrastructura generală.pag. 30
- a) Reţeaua de transport
- b) Reţeaua tehnico-sanitară
- c) Reţeaua edilitar-urbană
- d) Reţeaua comercială
- d.1.) Reţeaua de prestări servicii.
- e) Reţeaua administrativă
- 2.2. Structuri turistice. .pag. 37
- 2.2.1. Structuri de primire
- 2.2.2. Structuri pentru servirea mesei
- 2.2.3. Structuri de agrement
- Bibliografie .pag. 52
Extras din proiect
CAPITOLUL . I. SALONIC
1. 1. Descrierea generală a destinaţiei turistice
Salonic, cunoscut şi sub numele de Thessaloniki, Selânik, Salonika sau Salonica, este al doilea oraş ca mărime din Grecia, capitala Macedoniei şi a Greciei de Nord. Acest oraş a fost tărâmul lui Alexandru cel Mare fiind numit Thessaloniki după sora acestuia.
Fondat în 315 d. Hr., lângă mare, oraşul este mărginit de coline, fiind aşezat cu faţa către Golful Thermaikos. În ciuda faptului că este unul dintre cele mai vechi oraş din Europa, astăzi Salonicul este o mare metropola cu un aer boem, autentic grecesc.
Viaţa de noapte este frenetică cu baruri, cluburi şi discoteci. Salonic-ul nu se laudă cu numeroase ruine antice; în schimb este un tezaur al monumentelor romane şi bizantine, al doilea oraş ca importanţă al Imperiului, după Constantinopol. În acelaşi timp, Salonic-ul este un oraş modern, agitat şi plin de viaţă, cu bulevarde largi, parcuri şi pieţe înverzite, străzi comerciale colorate, cu multe, foarte multe magazine.
Salonic, oraşul, aşezat în amfiteatru, sfidând întinderea Mării Egee, a cunoscut o permanentă creştere. El se situează, e drept, în Grecia, pe locul al doilea, după Atena. Probabil că dacă n-ar fi Atena, lumina şi memoria adesea mustrătoare a Europei şi a lumii, Salonicul nu ar suporta locul secund. El ştie însă că a te situa imediat după Atena este un titlu de nobleţe. Şi ca port, Salonicul este al doilea – după Pireu –, dar aceasta nu-l împiedică să fie unul din centrele comerciale cele mai importante ale lumii. Tîrgul Internaţional constituie o instituţie comercial-economică de anvergură cu adevărat mondială. Era şi firesc, avînd în vedere zona în care este aşezat Salonicul şi vocaţia de negustor a grecului. De altfel, nu doar spaţiul destinat Tîrgului ca atare – două sute de mii de metri pătraţi –, ci întregul oraş este un imens tîrg.
De-a lungul istoriei, Salonic a fost înglobat pe rând în Imperiul Roman, în Imperiul Bizantin sau în Imperiul Otoman, şi a aparţinut aproape 200 de ani de Veneţia. Ca mărturie a istoriei sale tumultuoase stau numeroasele construcţii, biserici şi turnuri, cum ar fi Arcul lui Galerius, Biserica Sf. Dimitrie sau Turnul Alb(vezi foto.). Acesta, situat pe faleza de la malul mării, a devenit simbolul oraşului Salonic cu toate ca de-a lungul epocilor, monumentul a schimbat numeroase nume sau funcţiuni. Construit imediat după ce Imperiul Otoman a acaparat oraşul Salonic, în 1430, a fost pe rând fortăreaţă (în secolul 18, şi purta numele de Fortăreaţa Kalamaria) sau închisoare (în secolul 19). În această a doua etapă, un prizonier, în schimbul libertăţii sale, a albit turnul, căpătând astfel numele din ziua de azi, de Turnul Alb. În zilele noastre, turnul a servit pentru apărare aeriană, ca post de observare meteo, pentru a deveni într-un final ceea ce este în prezent, muzeu şi principală atracţie turistică a oraşului Salonic.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Salonic.doc