Satul românesc ca produs turistic - satul Cămărzana - Țara Oașului

1. Etimologia numelui

Cămârzana este atestată documentar în anul 1490, iar asupra numelui localităţii circulă o interesantă legendă, cea mai larg acceptată, se referă la perioadele mai vitrege ale istoriei, când Ţara Oaşului era ameninţată de năvălirea popoarelor barbare. Astfel bărbaţii oşeni şi-au ascuns muierile şi fiicele, adevărate zâne, în această veritabilă “cămară”, în acest tainic ungher al Ţării Oaşului, spre a nu fi batjocorite şi înrobite de năvălitori. Aşa a luat naştere “Cămara zânelor” adică Cămârzana de astăzi.

O altă legendă spune că trei haiduci: Paşca, Haiduc şi Homa, din cauza prigoanei autorităţilor, se refugiază într-un loc ascuns dintr-o zonă păduroasă, greu accesibilă şi se stabilesc în jurul izvorului pe care l-au denumit mai apoi “ Fântâna Păştenilor “, denumire păstrată şi astăzi. Aceşti haiduci, lechinţani la origine, au adus cu ei şi câteva fete, frumoase ca nişte zâne, iar locul în care ei s-au ascuns, a fost numit “Cămara Zânelor”.

Există îndoieli şi asupra toponimicului Cămârzana, care ar putea proveni fie de la cuvântul germanic “kamerdiner“, care înseamnă îngrijitorul unei camere (cabanier), fie de la termenul “karmazin“ din limba rusă, care desemnează o stofă de culoare roşu-închis, probabil cu referire la culoarea care domină în cromatica vestimentaţiei feminine oşeneşti care prin extindere s-a generalizat asupra întregii populaţii. De remarcat faptul că mulţi localnici folosesc pentru denumirea satului termenii: “Câmârzana”, “Cărmăzana”, “Cămârzana”.

Cămârzana se individualizează prin păstrarea unui costum de nuntă deosebit, mireasa are o pieptănătură şi podoabe impresionant îmbinate, ceea ce face ca aşezarea să fie cel mai însemnat centru etnofolcloric din Ţara Oaşului.

Fig. 1. Camârzana si localitaţile invecinate (www.oas.ro)

2.Cadrul natural al satului Cămârzana

Localitatea Cămârzana este localizată in nord-vestul judetului Satu Mare.

Depresiunea Lechincioara – Cămârzana apare ca un golf intramontan ce pătrunde pe Lechincioara până sub măgurile vulcanice Cetăţuia Mică, Cetăţuia Mare, Holmul Mare şi Geamăna care alcătuiesc o “ramă” montană la izvoarele acestui râu. Sectorul de obârşie este conturat sub forma unui bazin de eroziune (bazinul Cămârzana) închis în partea sudică de “poarta” sau de strâmtura dintre înălţimile dintre Măguriţa Mare şi Gruiul Tufei. Acest “cuib” în care se răsfiră frumoasa localitate Cămârzana comunică în direcţie vestică printr-o largă înşeuare cu Depresiunea Turţ-Băi, pe sub vârful Murgaş.

Bazinetul Cămîrzana este o asociere de zone înguste cu zone mai largi, această zonă fiind străjuită de cele două Gemene: Geamăna Mare şi Geamăna Mică precum şi de cele două Cetăţele: Cetăţeaua Mare şi Cetăţeaua Mică. Aceste dealuri vulcanice, care apar în relief ca nişte conuri vulcanice intens erodate, închid cea mai importantă zonă din punct de vedere etnografic a Ţării Oaşului.

Foto. 1. Bazinetul Cămârzana

Munţii Bixadului (Cămârzanei) prelungesc în direcţie estică Munţii Tarna. De la nord-est de Cămârzana străjuieşte Geamăna Mare (646 m), lipită de Geamăna Mică, o structură vulcanică cu aspect de con, având pantele radiare abrupte, văi divergente bine adâncite (adevăraţi torenţi de munte), înveliş forestier foarte dens şi numai în creştet poieni şi păşuni. Din vârful său privirea poate cuprinde toată Depresiunea Cămârzanei, o parte din cea a Oaşului pana in zările îndepărtate ale Munţilor Igniş.

Munţii Cămârzanei, ce cuprind culmea de la graniţă, cu altitudini de 600-800 m, aici aflându-se şi cel mai înalt vârf din Munţii Oaşului, Piatra Vâscului (824 m).

Hidrografia:

Satul Cămârzana este străbătut de trei văi mai importante si anume:

- Lechincioara,

- Valea Mare

- Ceaslasul

Clima:

Prin pozitie si configuratia reliefului, spatiul corespunzator bazinului superior al vaii Lechincioara prezinta caracteristici climatice diferite in raport cu celelalte sectoare ale regiunii, incadrandu-se celui de adapost. Versantul drept al vaii beneficiaza de fenomene de foehnizare ca urmare al caracterului descendent al maselor de aer vestic.

Precipitaţiile :

In limitele Ţării Oaşului se inregstreaza valori cuprinse între 700 şi 900 mm, ceea ce reprezintă valorile medii pentru această regiune.

Bazinetul Cămârzana, fiind mai izolat, imprimă o altă direcţie de dezvoltare elementelor climatice. Astfel, aici iernile sunt mai blânde, iar toamnele de lungă durată.