Scornicești

Domeniu: Turism

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 113 în total

Cuvinte : 28919

Mărime: 121.60KB (arhivat)

Publicat de: Visarion Tofan

Puncte necesare: 11

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Andrei Florin

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

PARTEA I – AŞEZARE, CARACTERISTICI GENERALE
Introducere
Istoricul cercetărilor
Capitolul 1 – Date generale
1. 1. Poziţia geografică a oraşului Scorniceşti
1. 2. Limite naturale şi încadrarea administrativ – teritorială
1. 3. Poziţia matematică
1. 4. Poziţia în cadrul judeţului Olt
1. 5. Poziţia în raport cu căile de comunicaţie
1. 6. Caractere generale fizico – geografice
PARTEA II – CADRUL NATURAL
Capitolul 2 – Alcătuire geologică şi evoluţie paleogeografică
Capitolul 3 – Relieful şi principalele sale trăsături morfologice
3. 1. Caractere generale
3. 2. Tipul de relief major
3. 3. Morfografie şi morfometrie
3. 3. 1. Elemente de morfometrie
3. 3. 2. Adâncimea fragmentării reliefului
3. 3. 3. Densitatea fragmentării reliefului
3. 4. Rolul mişcărilor neotectonice în relieful actual
3. 5. Relieful structural şi relieful petrografic
3. 5. 1. Relieful structural
3. 5. 2. Relieful petrografic
3. 6. Relieful antropogen
3. 7. Procese geomorfologice actuale
Capitolul 4 – Clima
4. 1. Factorii genetici ai climei
4. 1. 1. Factorii radiativi
4. 1. 2. Factorii dinamici
4. 1. 3. Factorii geografici
4. 1. 4. Factorii antropici
4. 2. Analiza principalelor elemente climatice
4. 2. 1. Regimul termic
4. 2. 2. Regimul precipitaţiilor
4. 2. 3. Umezeala aerului
4. 2. 4. Nebulozitate
4. 2. 5. Regimul eolian
4. 2. 6. Fenomene atmosferice deosebite
4. 3. Regionare climatică
4. 4. Poluarea aerului
Capitolul 5 – Hidrografia
5. 1. Caracterizare generală
5. 2. Apele subterane
5. 3. Râurile
5. 3. 1. Reţeaua hidrografică
5. 3. 2. Surse de alimentare
5. 3. 3. Caracteristici hidrologice
5. 3. 3. 1. Bilanţul hidrologic şi scurgerea medie
5. 3. 3. 2. Regimul termic
5. 3. 3. 3. Fenomene de îngheţ
5. 3. 3. 4. Caracteristici hidrochimice
5. 4. Lacurile
5. 5. Reţeaua de apă şi canalizare a oraşului
5. 5. 1. Gospodărirea apelor
5. 5. 2. Alimentarea cu apă
Capitolul 6 – Flora şi vegetaţia
6. 1. Caracteristici generale
6. 2. Principalele asociaţii vegetale naturale
6. 2. 1. Vegetaţia zonală
6. 2. 1. 1. Pădurile de cer şi gârniţă
6. 2. 1. 2. Pajişti secundare
6. 2. 2. Vegetaţia azonală şi intrazonală
6. 2. 2. 1. Vegetaţia de luncă
6. 2. 2. 2. Vegetaţia acvatică şi palustră
6. 2. 2. 3. Vegetaţia sagitală
6. 2. 2. 4. Vegetaţia ruderală
6. 3. Valorificarea vegetaţiei spontane
6. 4. Modificări antropice în învelişul vegetal
6. 5. Importanţa vegetaţiei în protecţia mediului înconjurător şi în viaţa socială
Capitolul 7 – Fauna
7. 1. Fauna terestră
7. 1. 1. Fauna pădurilor de foioase
7. 1. 2. Fauna zonei de silvostepă şi a arealului de stepă
7. 2. Fauna acvatică
7. 3. Fauna de interes cinegetic
7. 4. Importanţa faunei şi ocrotirea ei
Capitolul 8 – Solurile
8. 1. Factorii pedogenetici
8. 2. Caracterizarea principalelor tipuri de soluri
8. 2. 1. Soluri zonale
8. 2. 2. Soluri azonale
8. 3. Poluarea solului
PARTEA III – POPULAŢIA ŞI AŞEZĂRILE
Capitolul 9 – Populaţia
9. 1. Evoluţia istorică a procesului de populare
9. 2. Evoluţia numerică a populaţiei
9. 3. Repartiţia teritorială şi evoluţia populaţiei
9. 4. Mişcarea naturală a populaţiei în teritoriu
9. 5. Mobilitatea populaţiei în teritoriu
9. 6. Structura populaţiei
9. 6. 1. Structura populaţiei pe sexe
9. 6. 2. Structura populaţiei pe grupe de vârstă
9. 6. 3. Structura populaţiei pe domeniul de activitate
9. 6. 4. Structura populaţiei pe naţionalităţi
9. 6. 5. Structura populaţiei după religie
9. 7. Nivelul de trai
9. 8. Aspecte etnografice, religioase, obiceiuri şi datini
Capitolul 10 – Aşezările
10. 1.Caracteristicile generale ale reţelei de aşezări
10. 2.Originea şi evoluţia oraşului şi a satelor componente
10. 3. Satele componente
10. 4. Reţeaua de aşezări rurale şi condiţiile geografice
10. 5. Oraşul propriu-zis – caracteristici şi funcţii
PARTEA IV – ASPECTE ECONOMICE
Capitolul 11 – Agricultura
11. 1. Fondul funciar şi utilizarea acestuia
11. 2. Cultura plantelor
11. 3. Pomicultura şi viticultura
11. 4. Creşterea animalelor
Capitolul 12 – Industria
Capitolul 13 – Transportul
Capitolul 14 – Turismul
Capitolul 15 – Posibilităţi şi perspective pentru o dezvoltare durabilă
Concluzii
Bibliografie

Extras din proiect

CAPITOLUL 1

DATE GENERALE

1. 1. POZIŢIA GEOGRAFICĂ A ORAŞULUI SCORNICEŞTI

Sub influenţa cadrului natural, oraşul ocupă o poziţie favorabilă pentru dezvoltarea aşezărilor şi pentru desfăşurarea activităţilor agroindustriale, ponderea având-o agricultura.

Un rol important îl deţin clima temperat – continentală, lucru care a favorizat dezvoltarea unui sol fertil, care poate produce recolte bogate în porumb, grâu, floarea – soarelui etc.

Zonă de deal dominată în vremurile din trecut de păduri întinse cu vii şi terase, a dus la dezvoltarea acestei localităţi.

Zona piemontană prin caracteristicile sale, a dus la dezvoltarea acestei localităţi cu satele sale componente, a căilor de comunicaţie spre unităţile vecine şi a aşezărilor de-a lungul văilor Plapcea Mare, Plapcea Mică, Negrişoara, Teiuşul, Şuica.

1. 2. LIMITE NATURALE ŞI ÎNCADRAREA ADIMINISTRATIV TERITORIALĂ

Oraşul Scorniceşti este situat, din punct de vedere administrativ în sudul ţării, în partea de nord – est a judeţului Olt, în lungul pârâului Plapcea Mică.

Din punct de vedere fizico – geografic, oraşul este situat în cadrul Podişului Spineni (P. Coteţ, Veselina Urucu, 1975), situat la rândul lui în sudul Piemontului Cotmeana, subunitate a Podişului Getic sau în cadrul Câmpiei Române (Cp. Vedei de Mijloc), (după harta topografică) (fig. nr. 1).

Ocupă o suprafaţă de 16 877 ha între următorii vecini:

-la nord – comunele Poboru şi Spineni;

-la vest – comunele Oporelu, Priseaca şi Valea Mare;

-la sud – comunele Perieşi şi Potcoava;

-la est – comunele Tătuleşti şi Optaşi Măgura.

1. 3. POZIŢIA MATEMATICĂ

Din punct de vedere matematic, teritoriul oraşului Scorniceşti este cuprins între paralela de 44037’ latitudine nordică şi meridianul de 24031’ longitudine estică (fig. nr. 2).

Din punct de vedere geomorfologic, este situată între interfluviile râurilor Vedea şi Teslui.

1. 4. POZIŢIA ÎN CADRUL JUDEŢULUI OLT

Oraşul Scorniceşti este situat pe partea stângă a drumului naţional DN 65 la 22 km de Slobozia în partea de nord – est a judeţului Olt, în lungul pârâului Plapcea Mică (fig. nr. 3).

Acesta se întinde pe o suprafaţă de 158 km2, adică pe 16 877 ha, situându-se din acest punct de vedere pe primul loc în rândul oraşelor din cadrul judeţului Olt.

Oraşul prezintă un rol important în ceea ce priveşte alimentarea pieţei agroalimentare cu produse cerealiere şi animaliere, cât şi ca sursă de forţă de muncă în diferite activităţi economice, mai ales în industria textilă.

1. 5. POZIŢIA ÎN RAPORT DE CĂILE DE COMUNICAŢIE

Oraşul este străbătut de o importantă şosea modernizată care-i asigură legătura cu oraşul Slatina, reşedinţa judeţului Olt, cât şi cu alte oraşe cum este cazul oraşului Piteşti.

Tot odată, această localitate este străbătută de la est la vest de drumul de interes european Bucureşti – Piteşti – Craiova – Timişoara, iar la 10 km de centru în partea de sud, este servită de C. F. R. Potcoava.

1. 6. CARACTERE GENERALE FIZICO – GEOGRAFICE

În regiunea colinară din sudul ţării, de o parte şi de alta a vechiului Alutus, până la Dunăre, se întinde judeţul Olt, ţinut cu rezonanţe puternice în trecutul şi în prezentul istoriei României, în care, a sălăşuit dârzenia şi înţelepciunea Basarabilor şi Brâncovenilor, a cunoscut lupta pentru libertate şi dreptate a Buzeştilor şi a lui Tudor din Vladimir, ca şi duritatea încrâncenărilor lui Iancu Jianu, Popa Şapcă şi a altora.

Ca poziţie istorico – geografică, judeţul Olt ca de altfel şi zona studiată, face trecerea între vechile provincii istorice Oltenia şi Muntenia, având o legătură permanentă cu restul ţării, din cele mai vechi timpuri, cu Banatul prin valea Dunării, cu Transilvania prin valea Oltului, iar prin portul dunărean Corabia, are ieşire la Marea Neagră.

Judeţul Olt şi implicit zona studiată iese în evidenţă prin câteva trăsături specifice sub raportul geografic (condiţii naturale şi social – economice), care-i imprimă o personalitate proprie.

Privind din înălţimea cerului, înfăţişarea generală a pământului cuprins între hotarele judeţului Olt, ea s-ar prezenta sub forma unui podiş dreptunghiular, care coboară în înălţime de la nord la sud şi este brăzdat pe aceeaşi direcţie de o serie de ape.